(VIDEO) Export Morning: Identificarea piețelor alternative de export

21 Mart. 2022, 14:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
21 Mart. 2022, 14:25 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Agenția de Investiții „Invest Moldova” continuă programul de consultanță și suport pentru exportatori, Export Morning.

Prima ediție a programului Export Morning din 2022 a abordat una dintre probleme stringente cu care se confruntă exportatorii din Republica Moldova în contextul crizei regionale determinate de războiul din Ucraina, și anume identificare piețelor alternative pentru produsele exportate.

„Criza economică cauzată de pandemie este acum și mai profundă din cauza crizei energetice, a inflației la nivel mondial și, bineînțeles, din cauza războiului în țara vecină Ucraina. Deși, volumul cumulat de exporturi în Rusia, Ucraina și Belarus este mult mai mic decât era cu 5 ani în urmă în aceste țări se exportă 15 la sută din produse, ceea ce înseamnă că un șir de industrii și producători sunt în poziția în care nu știu unde își vor exporta produsele. De aceea, este important să discutăm despre soluțiile pe care le putem găsi pentru exportatori, piețele alternative spre care aceștia își pot reorienta produsele, care sunt cerințele și ce trebuie să facă pentru a accesa prompt aceste piețe alternative”, a declarat Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova”.

Războiul declanșat în țara vecină a blocat practic exporturile către Est, aici fiind vorba nu doar de cele către Rusia, Ucraina și Belarus, dar și către Țările Baltice, Uzbekistan, Kazakhstan, Mongolia și alte țări, dat fiind faptul că produsele erau transportate către aceste destinații via Ucraina, ceea ce a devenit imposibil în circumstanțele create. Exportatorii au identificat căi alternative, însă acestea presupun cheltuieli duble de transport. În plus, dat fiind faptul că absolut toate produsele sunt acum exportate prin aceleași puncte de trecere a frontierei, perioada de transportare este mult mai mare.

Cel mai afectat de această situație este sectorul fructelor proaspete, unde principalele piețe de export sunt Federația Rusă și Ucraina. De exemplu, merele proaspete sunt exportate în aceste țări în proporție de 95%. În prezent, în depozite au rămas 120 de mii de tone de fructe proaspete, dar și cantități mai puțin însemnate de struguri de masă și alte fructe, pentru care este necesar să fie găsite piețe alternative.

„Noi exportăm anual în jur de 240 mii de tone de măr. Și anul trecut am avut 40 de mii de tone nevalorificate, care au mers la suc, iar anul acesta riscăm să avem o cantitatea mult mare din cauza lipsei accesului pe piața Rusiei și a țărilor CSI. Ca o soluție de moment am discutat cu partenerii din România, care sunt gata să importe anumite cantități. Vorbim de cantități de câteva sute de tone, însă este un început. Pe termen lung soluția este plantarea soiurilor care vor putea fi exportate pe piața Uniunii Europene.”

În rezultatul discuțiile purtate cu cele mai mari companii exportatoare, urmează a fi implementate soluții pentru a atenua impactul crizei regionale asupra afacerilor.

Realitatea Live

29 Apr. 2025, 11:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Apr. 2025, 11:37 // Actual //  Ursu Victor

Ucraina nu va fi obligată să restituie Statelor Unite ajutorul financiar și militar oferit după invazia rusă, în cadrul acordului privind resursele minerale, a anunțat premierul ucrainean Denîs Șmîhal. „S-a ajuns la un acord prin care în document nu va fi inclusă asistența acordată anterior semnării lui”, a transmis Șmîhal pe canalul său de Telegram, după o întâlnire cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Potrivit premierului, echipele juridice lucrează în prezent la textul acordului, astfel încât acesta să respecte angajamentele europene ale Ucrainei și să nu contravină Constituției și legislației naționale.

Anterior, președintele american Donald Trump estimase că sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului, în februarie 2022, a însumat circa 350 de miliarde de dolari. Casa Albă insista ca Ucraina să returneze aceste sume în cadrul unei înțelegeri ce ar include concesii majore privind resursele naturale. În urma negocierilor din aprilie, Kievul reușise să reducă suma revendicată la 100 de miliarde de dolari.

Totuși, în cadrul noii formule agreate, Washingtonul va considera acești 100 de miliarde de dolari drept contribuția americană la un viitor fond special de reconstrucție a Ucrainei și a renunțat să mai ceară rambursarea lor sau să-și asume noi angajamente de investiții.

Pe 17 aprilie, Ucraina și SUA au semnat un memorandum care confirmă intenția de a încheia un acord privind exploatarea resurselor minerale. Donald Trump anunțase semnarea oficială a acordului pentru 24 aprilie, însă acest lucru nu s-a materializat. A doua zi, liderul de la Casa Albă a cerut „semnarea imediată” a documentului, într-un mesaj postat pe rețeaua sa Truth Social.

Negocierile privind acordul au fost tensionate încă din februarie, după ce un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Casa Albă, a amânat discuțiile. Ulterior, administrația americană a prezentat Kievului o variantă de acord mult mai dură, incluzând solicitări precum „dreptul de primă ofertă” la investițiile în toate proiectele de infrastructură și resurse ale Ucrainei, precum și acces prioritar la achiziționarea materiilor prime.

Zelenski a reiterat în repetate rânduri că ajutorul militar american nu trebuie considerat o datorie a Ucrainei. El a subliniat că sprijinul de aproximativ 100 de miliarde de dolari a fost acordat sub formă de granturi și că nu va accepta semnarea unui acord care ar împovăra „zece generații de ucraineni” cu datorii.