Primarii, cu acuzații dure către Guvern: Ne-a dat o palmă, când au alocat bani raioanelor și nu primăriilor, pe care e pusă toată presiunea crizei umanitare

Primarii acuză dur Guvernul pentru că a lipsit din vizorul său autoritățile locale, în procesul gestionării problemelor refugiaților. Aceștia spun că deși cea mai mare presiune a fost pusă pe primari, „se pare că pentru APC există doar consiliile raionale, iar toate regulamentele elaborate de ministerele de resort ignoră primăriile”. „Implicarea, dedicația primarilor, nu doar că nu a fost apreciată dar, într-un anumit fel, a fost pedepsită”, se arată într-un comunicat emis de CALM. La fel de indignați sunt și de decizia de a prelua sub controlul Guvernului Centrul de la Moldexpo. 

Foto: foto/Vasilii Zeliznîi

„Primarii, indiferent de culorile politice pe care le reprezintă, au sărit pentru a crea mecanisme de cazare și alimentare a cetățenilor ucraineni. Au mobilizat cetățenii din comunitățile lor, diaspora, au identificat spații pentru cazarea refugiaților și împreună cu voluntarii au oferit acestor oameni loviți de năpastă tot sprijinul necesar. Mai mulți aleși locali și-au scos plapumele și saltelele din casele lor, au convins conaționalii stabiliți cu traiul în alte țări să-și deschidă ușile caselor rămase pustii în satele și orașele noastre pentru a găzdui acești oameni care au fugit fără a lua ceva cu ei.

Unele primării s-au transformat în depozite de colectare a produselor, altele în cantine, în spații de consiliere a refugiaților, pentru că anume la primării, nu la Consiliile raionale erau aduși refugiații care mai apoi erau direcționați către centrele de plasament sau în familii. Anume primarii au mobilizat agenții economici din comunitățile lor pentru a susține refugiații. Să nu uităm că aleșii locali sunt autoritățile care se bucură de cea mai mare încredere a cetățenilor”, se arată în comunicatul emis de CALM.

Aceștia spun că și de această dată au mobilizat diaspora, au colectat ajutoare umanitare pentru a face față numărului mare de refugiați care tranzitează țara noastră sau care aleg să rămână în localitățile noastre, însă cu toate acestea, procesul de aducere a ajutorului umanitar direct primăriilor este extrem de birocratizat și centralizat.

„De exemplu, Asociația Obștească a Moldovenilor din Catalonia a colectat un lot de ajutor umanitar pentru refugiații stabiliți în localitățile din nordul Republicii Moldova. În actele de confirmare este specificat că acest suport este pentru primăriile din nordul Republicii Moldova care au refugiați în localitățile lor. Cu toate acestea, în vamă coletele au fost descărcate și depozitate, explicația fiind că totul trebuie să ajungă la Ministerul Muncii și Protecție Sociale care va repartiza aceste bunuri așa cum va considera necesar. Primarul orașului Drochia, Nina Cereteu ne-a spus că în teritoriu sunt foarte mulți refugiați care sunt cazați în casele oamenilor și care vin la primărie pentru a solicita ajutor. „Chiar și cei cazați în centrele temporare create de administrația locală de nivelul II vin la noi și solicită ajutor, spunând că ceea ce li se oferă acolo este insuficient.” În momentul scrierii acestui articol Nina Cereteu încă se mai afla la vama Leușeni în speranța că se va întoarce la primărie împreună cu ajutorul umanitar destinat refugiaților”, mai spune CALM.

Potrivit autorității, în această perioadă au avut loc două ședințe ale primarilor cu autoritățile centrale.

Aleșii locali i-au informat pe reprezentanții puterii centrale despre lacunele existente în gestionarea crizei refugiaților, despre faptul că așteaptă suport de la centru pentru a face față acestei provocări, despre necesitatea de a susține familiile care au găzduit refugiați, de a renunța la interminabilele procese birocratice și de acționa pentru că produsele acumulate din donații s-au terminat, iar primarii sunt cei care trebuie să identifice resurse, produse, lemne etc.

„Ce a făcut Guvernul Republicii Moldova? La 15 martie a alocat din donațiile acumulate 21, 3 milioane de lei autorităților publice locale de nivelul II. Nu primărilor, dar Consiliilor raionale, în condițiile în care mulți reprezentanți ai acestor instituții nu s-au implicat în niciun fel în gestionarea crizei refugiaților. Anume datorită primarilor care, împreună cu voluntarii și angajații primăriilor am reușit să devenim o istorie de succes pentru lumea întreagă în gestionarea acestei crize fără precedent. Cu toate acestea, primarii vor fi nevoiți să cerșească de la Consiliile raionale resurse pentru a acoperi cheltuielile suportate, dar și pentru a acorda suport familiilor -gazde și mulți dintre ei nu le vor obține. Nu le vor obține pentru că au îndrăznit să critice activitatea acestora, pentru că fac parte din alte partide politice sau sunt independenți, pentru că cetățenii din comunitățile lor nu au votat partidele pe care le reprezintă mai marii Consiliilor raionale etc”, susțin aceștia.

La fel de indignați sunt de decizia de a prelua Centrul de la Moldexpo.

„O altă nedreptate credem că s-a făcut prin preluarea de către Guvern a gestionării Centrului Moldexpo. Acest lucru s-a întâmplat după trei săptămâni de investiții cu resurse proprii în amenajarea, dotarea și logistica Centrului Moldexpo de către primăria municipiului Chișinău. Autoritățile centrale spun că acest lucru se face în scopul conjugării eforturilor privind implementarea Planului Operațional ONU pentru Refugiați și prestării serviciilor de asistență refugiaților. Ne întrebăm însă de ce nu s-a implicat Guvernul să pună în funcțiune acest mecanism din prima zi a invaziei? Credem că e mult mai ușor să preiei un mecanism pus bine la punct, decât să construiești ceva de la zero”, mai menționează CALM.

Din prima zi a războiului, Primăria municipiului Edineț a creat un centru regional pentru refugiați, unde se pregătesc câte aproximativ 1500 de pachete de mâncare pentru cetățenii ucraineni care trec vămile de la Otaci, Unguri, Ocnița, Lipcani și Criva. Comisia situații excepționale din raionul Edineț s-a întrunit într-a opta zi de război și a decis ca din cele șase centre de triere din Edineț doar unul să fie autorizat, cel care aparține Consiliului raional. Cum acoperim cheltuielile din celelalte centre și ce s-ar fi întâmplat dacă primăria nu se implica plenar în gestionarea acestei crize încă din prima zi de război?

Primarul Constantin Cojocaru spune că voluntariatul nu trebuie răsplătit, cu toate acestea, în situația în care vin resurse din exterior, e bine ca măcar serviciile comunale să fie acoperite în aceste locații de către centru, resursele energetice necesare pentru asigurarea confortului minim necesar pentru acești oameni năpăstuiți fiind extrem de costisitoare.

La Bălți angajații primăriei plătesc deja din banii proprii pentru a asigura cu alimente refugiații, produsele colectate din donații de câteva zile s-au terminat, a atenționat primarul Nicolae Grigorișin.

Aceștia spun că „exemple de acest fel pot continua, iar cert este că implicarea, dedicația primarilor, nu doar că nu a fost apreciată dar, într-un anumit fel, a fost pedepsită”.

„Și dacă guvernarea ne-a îndemnat la începutul războiului să ne unim, prin toate aceste exemple anume ea încearcă să ne disperseze”, se menționează în comunicat.


Pub