Sabia cu două tăișuri a stricat socotelile rușilor de a ține Moldova și Ucraina sub cizma oligopolului energetic

17 Mart. 2022, 09:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Mart. 2022, 09:48 // Actual //  bani.md

Integrarea sistemului energetic moldovenesc alături de cel ucrainean în sistemul energetic european conferă mai multă siguranță energetică (dacă abstractizăm problema nodului electroenergetic CERS Moldova) prin faptul că avem acces la piața energetică a UE, doar că prin rețelele sistemului ucrainean fapt ce scade din interesul comercial datorită distanțelor mai mari pentru transportare, susține expertul în energetică Ion Muntean.

Am putea procura energie din România doar că trebuie să o aducem prin Ucraina prin punctul de intrare de la hotarul cu Ungaria. Oportunitățile comerciale reale pot apărea când vor fi construite liniile Vulcănești-Chișinău și Bălți-Suceava. Din punct de vedere al consolidării securității energetice dar și comercial este necesară și construcția liniei Vulcănești-Artiz (Ucraina) în situația în care partea Ucraineană în 2021 a demarat construcția unei linii electrice ce ocolește regiunea transnistreană (nodul CERS Moldova) pentru a alimenta regiunea Odesa”, mai spune Muntean.

Expertul afirmă că aderarea la ENTSO-E a Ucrainei este un lucru vital în condițiile actuale de război, oferindu-i posibilitatea de a accesa surse sigure de energie în eventualitatea stopării unor capacități importante de generare, astfel nefiind dependentă de energie electrică din Rusia și Belarus.

De mai mulți ani, între Republica Moldova și România nu au loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone ENTSO-E, iar cel basarabean – a zonei ex-sovietice.

Autoritățile de la Chișinău au transformat importul de energie electrică într-o formă de finanțare a separatismului de la Tiraspol – peste 70% din electricitatea importată, 2 miliarde Kwh, se cumpără de la centrala electrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul transnistrean și controlată de concernul rus „Inter RAO EES”. Curentul electric este produs din gazul care nu este plătit, iar datoria în prezent este peste 7,4 miliarde USD. Periodic sunt pronunțate hotărâri ale instanțelor internaționale pentru legalizarea datoriile la gaz, puse în cârca Moldovagaz.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

Conferință de presă cu genericul: „Conținutul manualului: Manual clasa a XII-a – Istoria românilor și universală”
18 Feb. 2025, 15:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2025, 15:30 // Actual //  Ursu Victor

Administrația fostului președinte american Donald Trump ar fi solicitat Ucrainei dreptul la jumătate din toate veniturile generate de exploatarea resurselor naturale și 50% din valoarea noilor licențe emise pentru terți, conform unui proiect de acord clasificat drept „Privilegiat și confidențial,” citat de publicația britanică The Telegraph.

Acordul propus ar fi conferit Statelor Unite control asupra criteriilor de selecție și condițiilor pentru viitoarele proiecte de exploatare a resurselor din Ucraina, prin intermediul unui fond comun de investiții. Aceste prevederi, afirmă documentul, sunt menite să prevină ca „părțile ostile conflictului să beneficieze de reconstrucția Ucrainei.” SUA ar fi obținut, de asemenea, drepturi preferențiale asupra exporturilor de resurse, inclusiv minerale rare, petrol și gaze.

Potrivit The Telegraph, aceste condiții sunt echivalente cu o formă de colonizare economică și chiar mai dure decât repararea impusă Germaniei și Japoniei după cel de-al Doilea Război Mondial. Documentul ar fi reglementat inclusiv prin legislația statului New York, ceea ce ar fi generat îngrijorări în rândul autorităților ucrainene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi transmis la finalul anului trecut o propunere către administrația Trump pentru un parteneriat în exploatarea resurselor, oferind acces la metale rare în schimbul sprijinului militar. Însă, pe 14 februarie, Statele Unite au returnat o versiune modificată a acordului, pe care Zelenski ar fi refuzat să o semneze, invocând absența unor garanții clare de securitate.

Conform surselor citate de agenția Reuters, administrația Trump ar fi dorit ca Zelenski să semneze acordul „în orb,” fără să aibă timpul necesar pentru analiză detaliată. Refuzul acestuia ar fi fost calificat de oficialii americani drept „lipsit de viziune.”

Fostul președinte american a declarat anterior că ajutorul militar pentru Ucraina nu ar trebui să fie oferit gratuit, reamintind că SUA au alocat deja miliarde de dolari pentru sprijinirea Kievului. Trump a cerut compensații sub formă de acces la resursele Ucrainei, evaluând acest schimb la 500 de miliarde de dolari.

Zelenski a subliniat că Ucraina nu intenționează să cedeze gratuit resursele sale, dar este deschisă unui parteneriat echitabil. Totodată, liderul ucrainean a atras atenția asupra faptului că aproximativ 20% dintre resursele minerale ale țării, inclusiv aproape jumătate din zăcămintele de metale rare, se află pe teritoriile ocupate de Rusia. El a avertizat că, fără sprijin suplimentar din partea aliaților, Moscova ar putea transfera aceste resurse către state precum Coreea de Nord și Iran.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!