Cum poate fi înlăturat Putin de la putere? Trei nume care îl pot înlocui la Kremlin

14 Mart. 2022, 15:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mart. 2022, 15:41 // Actual //  bani.md

După ce războiul din Ucraina nu a dat rezultatele scontate de Rusia, iar economia sa începă să fie zguduită de sancțiunile occidentale, fotoliul lui Vladimir Putin pare că începe să se clatine. Cum este greu de imaginat că președintele și-ar putea da demisia, analiștii vorbesc despre o posibilă lovitură de stat care s-ar petrece la Kremlin.

Putin este pregătit să lupte pentru viața sa, după ce timp de 22 de ani el a fost singura constantă a politicii ruse. Nu este de mirare că oamenii se gândesc mult mai intens nu numai la o Rusie fără Putin, ci și la modul cum s-ar putea realiza acest lucru, potrivit The Telegraph.

Cea mai extremă opțiune pe care unii experții din Occident o discută este perspectiva unui asasinat. Dar acest lucru este puțin probabil, deoarece măsurile de securitate din jurul președintelui Vladimir Putin sunt masive și complexe.

În istorie, Țarul Nicolae al II-lea a fost ucis în mod infam de bolșevici. Ultimul conducător rus asasinat a fost țarul Alexandru al II-lea., cu peste 140 de ani în urmă.

Un zvon fantezist a circulat, prin care Serghei Șoigu ar plănui o lovitură de stat. Cu siguranță, singurele două instituții din Rusia care l-ar putea îndepărtat pe Putin de la putere ar fi Serviciile de securitate și armata.

Șoigu, în vârstă de 66 de ani, este actualul ministru al Apărării, dar el nu a fost militar, ci inginer. El este în actuala funcție încă din anul 2012, reușind să promoveze reforma în armată și să câștige loialitatea soldaților și generalilor deopotrivă. Este singura figură care și-a făcut loc în cercul interior al lui Putin, fără să fie un vechi prieten al acestuia, din KGB sau de pe vremea când el era la St. Petersburg.

Șoigu ar putea fi genul de om puternic priceput, care l-ar putea da la o parte pe Putin, consideră publicația citată. Alte figuri cheie ar putea fi Alexander Bortnikov, directorul FSB, serviciul de securitate și Viktor Zolotov, comandantul Gărzii Naționale, însă ei nu par niște candidați credibili.

Un alt nume vehiculat care ar putea ajunge la Kremlin este cel al lui Mikhail Mishustin, 56 de ani, actualul prim-ministru al Rusiei. El este în funcție din ianuarie 2020 și ar fi prima persoană care ar fi desemnată președinte interimar, până la noi alegeri, conform constituției, în cazul în care se întâmplă ceva cu Putin. El ar putea fi alegerea evidentă pentru un succesor tehnocrat în fruntea țării, dar nu a fost în centrul puterii de mult timp, pentru a-și construi o rețea de aliați și apropiați.

O altă figură ce ar putea prelua frâiele puterii la Kremlin este Dmitry Medvedev, 56 de ani, singurul politician rus modern care a fost atât prim-ministru, cât și președinte al Rusiei.

Dar, în ultima vreme el ocupă o funcție mai degrabă onorifică, de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. El ar putea fi din nou președinte, dacă alte figuri mai puternice nu și-ar dori să preia fotoliul de la Kremlin.

În orice caz, oricine îi va succeda lui Putin va trebui probabil să fie o figură diferită și chiar de tranziție pentru Rusia, modelată nu doar de vremurile grele cu care se confruntă Moscova, ci și de generația politică în ascensiune.

Putin are 69 de ani, iar mulți din apropiații săi sunt de aceeași generație de vârstă sau chiar mai bătrâni. Ei reprezintă ultimele elite provenite din fosta Uniune Sovietică.

Realitatea Live

Ședința Parlamentului Republicii Moldova din 20 februarie 2025 (partea 2)
20 Feb. 2025, 16:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Feb. 2025, 16:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Elvira Nabiullina, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că este prematur să se vorbească despre ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei sau despre revenirea sistemelor internaționale de plată Visa și Mastercard pe piața rusă. Potrivit acesteia, nu participă la negocieri privind anularea restricțiilor, iar sistemele de plată nu au contactat Banca Centrală în legătură cu reluarea activității lor în Rusia, scrie interfax.ru.

În cadrul unei declarații, Nabiullina a subliniat că Banca Centrală nu include în prognozele sale de bază scenarii legate de încheierea războiului din Ucraina. „Actualizăm prognozele de patru ori pe an, în funcție de informațiile disponibile. În prezent, considerăm prematur să includem în prognoza de bază posibilele consecințe ale unei soluționări a conflictului militar. Vom monitoriza evoluția situației”, a precizat guvernatoarea.

Totodată, Nabiullina a promis continuarea discuțiilor cu guvernul privind mecanismele de deblocare a activelor rusești înghețate în străinătate. Ea a calificat drept „absolut nedreaptă” înghețarea activelor investitorilor privați care nu sunt sub incidența sancțiunilor. Potrivit acesteia, în 2023 autoritățile au reușit să deblocheze aproximativ 570 de miliarde de ruble sub formă de valori mobiliare și plăți de cupoane, de care au beneficiat 1,5 milioane de investitori ruși.

Anterior, Anatoli Aksakov, președintele Comitetului Dumei de Stat pentru Piața Financiară, a afirmat că Visa și Mastercard ar putea reveni în curând pe piața rusă, deoarece „au pierdut un mare segment de piață” și ar fi interesate să revină pe fondul negocierilor dintre Rusia și SUA privind încheierea războiului din Ucraina. Totuși, Aksakov a adăugat că rușii s-au adaptat deja la noile servicii, precum sistemul național de plăți „Mir” și sistemul de plăți rapide (SPB), care și-au demonstrat eficiența tehnologică.

Visa și Mastercard și-au suspendat activitatea în Rusia în primăvara anului 2022, ca răspuns la invazia rusă în Ucraina. În urma acestei decizii, mulți cetățeni ruși au început să deschidă conturi bancare în țările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) pentru a putea folosi carduri bancare în străinătate. Unul dintre principalele hub-uri pentru acest „turism bancar” a fost Kazahstanul, unde, în doar două luni din 2022, rușii au emis 50,7% din numărul total de carduri bancare pentru acel an.

Surse diplomatice citate de The Moscow Times au precizat că Rusia a solicitat în cadrul negocierilor cu SUA deblocarea activelor de stat înghețate și relaxarea sancțiunilor. Moscova urmărește, printre altele, accesul la cele 6 miliarde de dolari înghețate în SUA, investiții ale Băncii Centrale în active denominate în dolari înainte de începerea războiului. Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a sugerat că unele companii străine ar putea reveni pe piața rusă în al doilea trimestru al anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!