Parlamentul Estoniei, ţară membră NATO, a votat în favoarea introducerii „no-fly zone” deasupra Ucrainei

14 Mart. 2022, 22:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mart. 2022, 22:02 // Actual //  bani.md

Estonia este prima naţiune membră NATO care solicită în mod oficial implementarea unei zone de interdicţie a zborurilor pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Parlamentul Estoniei a cerut luni statelor membre ONU „să ia măsuri imediate pentru a stabili o zonă de excludere aeriană” deasupra Ucrainei. Scopul este să prevină noi victime civile pe măsură ce războiul pe mai multe fronturi al Rusiei împotriva Ucrainei continuă.

Estonia este prima naţiune membră NATO care solicită în mod oficial implementarea unei zone de excludere a zborurilor deasupra Ucrainei, transmite Fox News. 

„Riigikogu (Parlamentul Estoniei) îşi exprimă sprijinul faţă de apărătorii şi poporul statului Ucrainei în lupta lor împotriva Federaţiei Ruse care a declanşat un război criminal şi solicită să arate sprijinul absolut Ucrainei în războiul său pentru a-şi apăra libertatea, suveranitatea şi integritatea teritorială”, a declarat luni parlamentul Estoniei. 

Parlamentul Estoniei  „subliniază” că „agresiunea neprovocată şi activităţile militare ale Rusiei constituie o crimă împotriva păcii fără termen de prescripţie şi că toate crimele de război care au fost comise vor trebui pedepsite”.

„Riigikogu cere statelor membre ONU să ia măsuri imediate pentru a stabili o zonă de excludere a zborurilor  ca să prevină noi apariţia de noi victime”, susţine parlamentul estonian.

Parlamentul îndeamnă toate parlamentele naţionale din celelalte state membre NATO să procedeze în manieră similară şi să susţină impunerea de sancţiuni suplimentare împotriva Federaţiei Ruse, precum şi împotriva Republicii Belarus care participă la agresiunea împotriva Ucrainei. 

Parlamentul Estoniei a cerut, de asemenea, „impunerea imediată a unui embargo comercial cuprinzător asupra Federaţiei Ruse şi Republicii Belarus, care ar limita capacitatea statelor agresoare de a duce război”.

 

De ce no-fly zone este o „declaraţie de război”

Riigikogu cere statelor să închidă spaţiul aerian şi porturile pentru aeronavele şi navele Federaţiei Ruse şi cere membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să voteze pentru excluderea Federaţiei Ruse din calitatea de membru al Consiliului Europei şi solicită statelor membre să adopte imediat o decizie relevantă.

Riigikogu invită  statele membre UE/NATO să susţină cererea oficială a Ucrainei pentru statutul de stat candidat la UE şi solicită să acorde Ucrainei o şansă pentru aderarea la NATO. 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite şi aliaţilor occidentali să implementeze o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

Ucraina nu este membră a NATO, deci nu este supusă prevederii articolului 5 din Alianţa NATO care spune că atunci când o ţară membră este atacată, toate ţările membre vor lua măsuri pentru a ajuta.

Preşedintele american Joe Biden a exclus existenţa unei zone de excludere a zborului deasupra Ucrainei, spunând că aplicarea acesteia ar pune SUA şi NATO în confruntare directă cu Rusia şi ar extinde conflictul la scară europeană, iar un confllict NATO-Rusia nu înseamnă decât Al Treilea Război Mondial.

Jens Stoltenberg, secretar NATO, a declarat cu ceva timp în urmă că „O zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei va duce cel mai probabil la un război deplin între NATO şi Rusia”. 

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a ameninţat că Al Treilea Război Mondial nu va fi decât nuclear.

Realitatea Live

Ședința Parlamentului Republicii Moldova din 20 februarie 2025 (partea 2)
20 Feb. 2025, 16:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Feb. 2025, 16:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Elvira Nabiullina, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că este prematur să se vorbească despre ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei sau despre revenirea sistemelor internaționale de plată Visa și Mastercard pe piața rusă. Potrivit acesteia, nu participă la negocieri privind anularea restricțiilor, iar sistemele de plată nu au contactat Banca Centrală în legătură cu reluarea activității lor în Rusia, scrie interfax.ru.

În cadrul unei declarații, Nabiullina a subliniat că Banca Centrală nu include în prognozele sale de bază scenarii legate de încheierea războiului din Ucraina. „Actualizăm prognozele de patru ori pe an, în funcție de informațiile disponibile. În prezent, considerăm prematur să includem în prognoza de bază posibilele consecințe ale unei soluționări a conflictului militar. Vom monitoriza evoluția situației”, a precizat guvernatoarea.

Totodată, Nabiullina a promis continuarea discuțiilor cu guvernul privind mecanismele de deblocare a activelor rusești înghețate în străinătate. Ea a calificat drept „absolut nedreaptă” înghețarea activelor investitorilor privați care nu sunt sub incidența sancțiunilor. Potrivit acesteia, în 2023 autoritățile au reușit să deblocheze aproximativ 570 de miliarde de ruble sub formă de valori mobiliare și plăți de cupoane, de care au beneficiat 1,5 milioane de investitori ruși.

Anterior, Anatoli Aksakov, președintele Comitetului Dumei de Stat pentru Piața Financiară, a afirmat că Visa și Mastercard ar putea reveni în curând pe piața rusă, deoarece „au pierdut un mare segment de piață” și ar fi interesate să revină pe fondul negocierilor dintre Rusia și SUA privind încheierea războiului din Ucraina. Totuși, Aksakov a adăugat că rușii s-au adaptat deja la noile servicii, precum sistemul național de plăți „Mir” și sistemul de plăți rapide (SPB), care și-au demonstrat eficiența tehnologică.

Visa și Mastercard și-au suspendat activitatea în Rusia în primăvara anului 2022, ca răspuns la invazia rusă în Ucraina. În urma acestei decizii, mulți cetățeni ruși au început să deschidă conturi bancare în țările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) pentru a putea folosi carduri bancare în străinătate. Unul dintre principalele hub-uri pentru acest „turism bancar” a fost Kazahstanul, unde, în doar două luni din 2022, rușii au emis 50,7% din numărul total de carduri bancare pentru acel an.

Surse diplomatice citate de The Moscow Times au precizat că Rusia a solicitat în cadrul negocierilor cu SUA deblocarea activelor de stat înghețate și relaxarea sancțiunilor. Moscova urmărește, printre altele, accesul la cele 6 miliarde de dolari înghețate în SUA, investiții ale Băncii Centrale în active denominate în dolari înainte de începerea războiului. Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a sugerat că unele companii străine ar putea reveni pe piața rusă în al doilea trimestru al anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!