Statele Unite anunță „debutul” unei invazii în Ucraina, după ce Putin a ordonat trimiterea trupelor ruse în Donbas

SUA au ridicat tonul, marţi, ca răspuns la ordinul preşedintelui rus Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din estul Ucrainei, calificând pentru prima dată manevra drept ”debutul invaziei” şi promiţând o amplificare a ripostei, transmite AFP, citată de Agerpres.

După o primă reacţie prudentă, la câteva ore după discursul de luni seară al lui Vladimir Putin, care a recunoscut independenţa regiunilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, marţi Washingtonul şi-a schimbat tonul.

”Credem că da, acesta este debutul unei invazii”, a declarat la CNN un înalt responsabil de la Casa Albă, Jonathan Finer. În ajun, reacţia preşedinţiei SUA fusese mai prudentă, evocând o ”încălcare flagrantă” a angajamentelor internaţionale ale Moscovei.
Această luare de poziţie va fi însoţită de noi măsuri, a promis executivul american.

Preşedintele Joe Biden a semnat luni seară un decret care interzice orice investiţie, schimb sau finanţare de către cetăţeni americani având ca destinaţie sau provenienţă regiunile proruse Doneţk şi Lugansk. Dar aceste regiuni au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a ţinut să sublinieze luni că sancţiunile anunţate sunt ”distincte” şi se adaugă măsurilor economice ”rapide şi severe” pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Deseori acuzate că acţionează solitar în dosarele internaţionale, SUA au promis că vor lucra ”strâns” cu partenerii lor europeni. Washingtonul a ţinut să salute marţi sancţiunile luate pe celălalt mal al Atlanticului contra Moscovei şi în special suspendarea de Berlin a autorizării gazoductului controversat Nord Stream 2, pe care americanii l-au denunţat constant.

”Preşedintele a indicat clar că, dacă Rusia invadează Ucraina, noi vom acţiona cu Germania pentru a reuşi ca Nord Stream 2 să nu fie pus în funcţiune”, a indicat purtătoarea de cuvânt a lui Joe Biden pe Twitter, dând asigurări că Washingtonul lucrează în ”consultare strânsă” cu Berlinul.
Ea a precizat totuşi că SUA ar lua ”propriile măsuri” drept ripostă.

#invazie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou raport publicat de Europol evidențiază o creștere îngrijorătoare a fabricării ilegale de produse din tutun contrafăcute în Uniunea Europeană. Potrivit raportului, statele care aplică accize și taxe ridicate sunt mai vulnerabile la comerțul ilicit, deoarece consumatorii caută alternative mai ieftine, iar rețelele infracționale profită de această cerere. Ultimul raport KPMG privind consumul ilicit de produse de tutun denotă că peste 35 de miliarde de țigări sunt vândute ilegal în Europa în fiecare an, scrie mold-street.com.

Raportul Europol scoate în evidență că aproape un sfert din populația UE fumează, iar pe fundalul creșterii rapide a prețurilor consumatorii se orientează spre alternative mai ieftine, fie acestea sunt țigări clasice sau vape-uri.

Un exemplu elocvent este Franța, țara cu cea mai mare piață ilegală de produse de tutun din Uniunea Europeană, cu 47,7% din consumul total ilicit de țigări din regiune. Acest lucru se întâmplă ca urmare a politicilor de accizare, costul unui pachet de țigări ajungând la 15 euro. În același timp, autoritățile franceze interzic alte produse de nicotină, cum ar fi pliculețe cu nicotină. Ca rezultat, fumătorii se orientează către canale ilegale de achiziție a produselor de tutun.

Pe de altă parte, ultimul raport KPMG remarcă statele care au reușit cu succes să contracareze comerțul ilicit. Printre acestea se numără și România, unde consumul ilicit de țigări a atins un nivel minim istoric. Astfel, în România, consumul ilicit de țigări a scăzut în 2023 și a atins o medie anuală de 5,8%.

Pe lângă politici fiscale echilibrate, România are și o abordare pragmatică privind reglementarea pieței de nicotină. De exemplu, anul trecut, România a introdus acciză pentru pliculețe de nicotină și un șir de reglementări pentru acest produs, cu scopul de a controla piața legală. Același lucru a făcut și Ucraina. În septembrie 2024, Ucraina a introdus acciză la pliculețele cu nicotină, estimând venituri bugetare din această măsură în sumă de 20 milioane de euro.

În Republica Moldova, după doi ani de la implementarea unui calendar fiscal echilibrat și predictibil, anul trecut s-a înregistrat o scădere a comerțului ilicit cu produse de tutun. Potrivit companiei de cercetare IPSOS, piața tenebră a fost estimată la 9,8% în perioada septembrie–octombrie 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 1,9 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă din 2023.

Pentru a contrara piața ilicită, în acest an experții și industria au venit cu mai multe propuneri la Politica Fiscală.

„Producătorii cer ca Guvernul să vină cu acțiuni pentru a contracara piața neagră. În prezent avem o accelerare a încasărilor la buget din TVA, ceea ce arată că a scăzut contrabanda, comerțul ilicit, lucru care trebuie amplificat. Pentru a contracara piața neagră producătorii cer amânarea implementării interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit până la aderarea la UE; introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină; reglementarea clară a pungilor cu nicotină pentru protejarea minorilor și a consumatorilor; stabilirea unui calendar fiscal predictibil pe trei ani pentru toate produsele din tutun și nicotină și întărirea controlului și a aplicării legii în domeniul produselor din tutun și nicotină”, a declarat expertul economic IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Expertul a amintit că anul trecut a atenționat opinia publică că în Republica Moldova, din cauza unor reglementări neinspirate, a fost înregistrată o creștere a contrabandei cu țigări, ceea ce a însemnat venituri mai mici la bugetul de stat și riscuri de sănătate pentru minori, care consumă produse din tutun de pe piața neagră, nereglementată.

#politica fiscală #Veaceslav Ioniță #raport