„Plângerea sesizare a fost depusă de ex-procurorul Statnîi, dar înainte de a oferi sinteza, propun ca subiectul să fie examinat în ședință închisă, dat fiind faptul că în sesizare se face referință la date din dosare concrete, nume de persoane, pentru a nu se încălca dreptul la nedivulgarea datelor cu caracter personal și mersul anchetei”, a menționat Svetlana Balmuș.

Roman Statnîi s-a arătat nemulțumit de solicitare: „Ce situație de paradox avem, anume acesta e obiectul acestei examinări, când a fost vorba de reputația mea personală și profesională, domnul Procuror General nu s-a sfiit să iasă în presă și să mă numească cu cuvinte care aduc atingere drepturilor și obligațiilor mele și inclusiv reputației mele profesionale. Anume acesta este obiectul și acum, doamna raportor, într-adevăr sunt circumstanțe care să facă trimitere la dosare penale și la note și informații din dosare penale? Deși procuratura a acționat incorect în raport cu mine, eu țin la acest organ și consider că reputația acesteia urmează a fi apărată, pentru a nu degenera în societate informații care ar putea să aducă atingere. Acesta este scopul acestei examinări”.

La rândul său, Svetlana Balmuș l-a contrazis: „Obiectul nu este apărarea onoarei și demnității, chestiunea respectivă este de competența instanțelor judecătorești, iar prin examinarea în ședință închisă nu i se îngrădește nimănui dreptul de a-și apăra onoarea și demnitatea, dar după examinare și după ce o să aveți soluții palpabile și în favoarea dvs nu aveți decât să le faceți publice. Dar în sesizare dvs faceți referire la persoane concrete, al căror acord noi nu îl avemsă le facem numele publice. E vorba de niște date din cauzde penale concrete, care pot genera consecințe neplăcute pentru toți”.

Roman Statnîi nu s-a arătat convins de argumentele invocate: „Regret să aud aceasta de la dvs, acum dvs v-ați expus în esență aferent circumstanțelor pe care le-am invocat, nici măcar nu ați lăsat Consiliul să examineze și să se expună. Sunt de acord să fie examinat în ședință închisă, dar când a fost vorba de mine, nimeni nu s-a sfiit să îmi spună numele în pulic și să aducă informații denigratoare”.

După examinare în ședință închisă, CSP a decis, totuși, să amâne luarea deciziei pentru o altă ședință.

Roman Stanîi a demisionat din sistem în februarie 2020. În mai 2020, fostul procuror anticorupție a fost pus sub învinuire pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și exces de putere, săvârșite în interesul unui grup criminal organizat.

La 27 mai 2020, șeful Procuraturii Generale, Alexandr Stoianoglo, anunța că sunt deschise câteva dosare penale pe numele unor procurori, printre care și Roman Statnîi, care se află în arest. „Este o măsură absolut necesară, pentru că ceea ce au făcut acești procurori trece granițele logicii. Referitor la arestul domnului Statnîi, totul era pregătit încă de acum 2 luni, dar din cauza carantinei, nu am întreprins acțiuni active. Procurorul, împreună cu un anumit grup de afaceri au preluat de la un businessman averi în sumă de 1 milion 800 de mii de euro. Asta în timp ce omul se afla în penitenciar, în baza unui dosar neînsemnat, precum că a cumpărat o mașină nu la prețul care trebuia. La om era adus notar în penitenciar și el semna că renunță la proprietățile sale. Omul era dus la bancă să transfere propriii bani pe conturile unor companii offshore”, a relatat Alexandr Stoianoglo.

În ianuarie 2021, ex-procurorul Anticorupție Roman Statnîi a fost reținut din nou, de procurorii PCCOCS, și plasat în izolator, de această dată fiind bănuit de „exces de putere”, „fals în acte publice”, „reținerea sau arestarea ilegală” și „tragerea cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate”. Potrivit PG, toate aceste acțiuni, conform probelor acumulate, ar fi fost comise în privința co-proprietarilor rețelei de benzinării „VENTO”, cărora, în coparticipare cu șeful său de atunci (Viorel Morari), doi polițiști și alte persoane încă nestabilite, le-ar fi fabricat un dosar la comandă.

Instanța de judecată a decis, în februarie 2021, ca Statnîi să fie cercetat în libertate. Orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive şi irevocabile a instanței.

În octombrie 2021, deputatul PAS Lilian Carp a solicitat Procuraturii Generale anchetarea foștilor procurori Viorel Morari și Roman Statnîi, care figurează într-un material jurnalistic în privința deposedării de avere prin șantaj a fraților Kheyman, oameni de afaceri din Rusia. „Potrivit lor, arestarea a avut loc într-un dosar penal despre care susțin că le-a fost fabricat de Roman Statnîi și Viorel Morari, în favoarea unui grup criminal condus de un fost deputat ai Dumei de Stat ai Federației Ruse. Pornind de la cele descrise, precum că în spatele deposedării de avere a celor doi oameni de afaceri ar fi vizați foștii procurori PA, care au acționat la comanda unui fost partener de afaceri al fraților Kheyman precum și faptul că coordonatorii operațiunii de estorcare de bani era șeful PA, Viorel Morari, în calitate de deputat al RM consider că aceste acuzații grave și informații sunt de interes sporit. De aceea, solicit examinarea prezentei interpelări. Solicit PG să se autosesizeze și să întreprindă toate acțiunile ce i se impun conform legislației pentru examinarea și investigația informațiilor”, declara atunci Carp.

---