Asigurările și cămătarii – punctul nevralgic al sistemului financiar. FMI: În curând vor fi supravegheați de BNM

Banca Națională a înregistrat progrese semnificative în îmbunătățirea managementului și supravegherii sectorului financiar, potrivit lui Rogers Chavani, reprezentantul permanent al FMI în Moldova.

Prioritățile sectorului financiar includ pregătirile pentru transferul către Banca Națională a funcțiilor de supraveghere a companiilor de asigurări, a organizațiilor nebancare de credit, precum și a asociațiilor de economii și împrumut”, a spus el.

Chavani a menționat, într-un interviu pentru revista profit că autoritatea de reglementare va trebui să abordeze lacunele rămase în cadrul macroprudențial prin creșterea resurselor pentru a supravegherea stabilității financiare.

BNM va trebui să introducă noi instrumente macroprudențiale legate de debitori, precum și să consolideze sistemul asanării bancare, a mecanismelor de răspuns la criză și a celor de gestionare a lichidității”, a spus Chavani.

Pentru a face ordine pe piața asigurărilor din Republica Moldova, deputații au votat la începutul lunii decembrie a anului 2021 un proiect de lege care interzice acordarea împrumuturilor persoanelor terțe. Proiectul de lege a fost aprobat în contextul în care anterior mai multe companii de asigurări au acordat credite unor companii dubioase, care erau controlate de politicieni de la Chișinău.

Un exemplu este când Moldasig și ASITO au fost stoarse în toamna lui 2018 de aproape 150 de milioane de lei. Cele două companii de asigurări, aflate sub administrarea specială a statului, au investit zeci de milioane de lei în procurarea de acțiuni în companii fictive, apărute peste noapte, cu administratori dubioși. Banii plătiți pentru aceste acțiuni au ajuns la firme asociate lui Ilan Șor și Vlad Plahotniuciar o parte din ei au fost folosiți de ultimul pentru a privatiza compania AIR Moldova.

În ceea ce privește companiile de microfinanțare aceste sunt reglementate de Comisia Națională a Pieței Financiare. Or, acestea abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

Dobânzile practicate de companiile de microfinanațare sunt de-a dreptul halucinante. În unele cazuri ajung și la 500% anual.

#asigurări #supraveghere #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul britanic se pregătește să îl dea în judecată pe miliardarul rus Roman Abramovici, în încercarea de a debloca peste 2 miliarde de lire sterline rezultate din vânzarea clubului de fotbal Chelsea, pentru a le direcționa spre sprijinirea Ucrainei, scrie The Guardian.

Un oficial britanic a declarat că există un conflict fundamental între guvern și Abramovici în ceea ce privește destinația acestor fonduri. Deși nu s-a luat încă o decizie finală, autoritățile britanice doresc să preia controlul banilor pentru a continua finanțarea Ucrainei, în contextul în care Donald Trump a decis să înghețe ajutorul militar și să oprească schimbul de informații cu Kievul.

Abramovici, sub presiune din partea Londrei
Fostul patron al Chelsea a vândut clubul în 2022, pentru 2,5 miliarde de lire sterline, la presiunea guvernului britanic, după începerea războiului din Ucraina. În acel moment, Abramovici se afla deja sub sancțiuni și a primit licență specială pentru vânzare, cu condiția ca banii să fie folosiți pentru sprijinirea victimelor războiului.

În prezent, fondurile sunt blocate într-un cont bancar britanic, iar autoritățile lucrează la crearea unui fond independent care să le gestioneze. Însă guvernul britanic și Abramovici nu reușesc să ajungă la un consens: miniștrii insistă ca banii să fie folosiți exclusiv pentru Ucraina, în timp ce miliardarul rus susține că aceștia ar trebui distribuiți și în afara Ucrainei.

Pe lângă disputa privind aceste fonduri, Abramovici se confruntă și cu presiuni fiscale. La sfârșitul lunii ianuarie, au apărut informații că el ar putea datora până la 1 miliard de lire sterline autorităților fiscale britanice, din profiturile obținute prin investiții în fonduri speculative în ultimele două decenii.

Fondurile rusești înghețate – o problemă mai largă în Europa
Situația banilor lui Abramovici face parte dintr-o dispută mai amplă între țările europene, care nu au reușit să ajungă la un acord privind utilizarea celor 350 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în Europa.

Ministrul britanic de externe, David Lammy, susține confiscarea acestor active și utilizarea lor pentru ajutorarea Ucrainei sau achiziționarea de arme din SUA. Pe de altă parte, Franța și Germania se opun acestei măsuri, considerând că ar încălca principiul de drept internațional conform căruia activele suverane trebuie să rămână protejate. Trezoreria Marii Britanii împărtășește aceste preocupări, avertizând că o astfel de măsură ar putea descuraja investitorii să își plaseze banii în Marea Britanie.

Disputa asupra acestor fonduri subliniază diviziunile dintre aliații occidentali cu privire la politica față de Rusia și la modul în care pot fi utilizate sancțiunile financiare ca armă economică împotriva Kremlinului.