Palmă grea pe obrazul Moscovei. Ioniță: România ne poate salva de turbulențele de pe piața energetică

România nu oferă doar sprijin financiar Republicii Moldova în mărime de 100 milioane EURO, dar este determinată să contribuie la securizarea energetică a Moldovei, a comentat, recenta ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău, economistul Veaceslav Ioniță.

Moldova este dependentă în proporție de 100% de gazul rusesc și de energia electrică produsă tot din gazul rusesc. Criza din 2021/22 arată clar că această dependență este una critică în special pe perioada rece a anului. În lipsa unei concurențe pe piață, reguli de joc euro-conforme și alternative reale, Moldova expusă extrem de puternic din punct de vedere a asigurării cu resurse energetice în mod special pentru perioada rece a anului”, a punctat Ioniță.

Economistul susține că România dispune de 3 miliarde metri cubi capacități de stocare a gazelor naturale și cu sprijinul UE până în 2025 își va crește aceste capacități până la 4 miliarde metri cubi.

Moldova poate accesa aceste capacități de stocare, iar suportul oferit de Guvernul României pentru Moldova, poate fi utilizat inclusiv pentru creșterea securității energetice a țării, cea mai mare provocare și cea mai mare vulnerabilitate a Moldovei. Însă pentru aceasta este nevoie de instituții funcționale și piața concurențială. Anume din acest motiv prim-ministrul României a atras atenția omologului său din Moldova, că fără Bursa Română de Mărfuri de 30 de ani specializată pe astfel de piețe este imposibil în termeni restrânși de asigurat securitatea energetică a Moldovei”, a mai spus Ioniță.

Moldova dorește să aibă 30% din consumul său anual de gaze naturale sub formă de stocuri. Însă pentru aceasta ai nevoie de: capacități de stocare, bursă, operatori, investitori și alte elemente ale pieței libere de gaze naturale, pe care noi ne-am angajat să le creăm încă acum câțiva ani.

Anume aici poate interveni Guvernul Român și capitalul privat din România, pentru a oferi sprijin Moldovei. Avem nevoie de suportul României pentru a crea legislația necesară în domeniul securității energetice, dar avem nevoie și de suportul Bursei de Mărfuri din România, pentru ca legislația adoptată să fie implementată imediat și cu tot sprijinul capitalului public și privat din România”, a menționat economistul.

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, vineri, că Guvernul României “urmăreşte cu îngrijorare provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova în sectorul energetic”.

“Suntem în continuare alături de Republica Moldova în acest domeniu sensibil, cu implicaţii semnificative pentru cetăţeni”, a arătat premierul la finalul şedinţei comune a celor două guverne, român şi moldovean.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#gaz #securitate #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul britanic se pregătește să îl dea în judecată pe miliardarul rus Roman Abramovici, în încercarea de a debloca peste 2 miliarde de lire sterline rezultate din vânzarea clubului de fotbal Chelsea, pentru a le direcționa spre sprijinirea Ucrainei, scrie The Guardian.

Un oficial britanic a declarat că există un conflict fundamental între guvern și Abramovici în ceea ce privește destinația acestor fonduri. Deși nu s-a luat încă o decizie finală, autoritățile britanice doresc să preia controlul banilor pentru a continua finanțarea Ucrainei, în contextul în care Donald Trump a decis să înghețe ajutorul militar și să oprească schimbul de informații cu Kievul.

Abramovici, sub presiune din partea Londrei
Fostul patron al Chelsea a vândut clubul în 2022, pentru 2,5 miliarde de lire sterline, la presiunea guvernului britanic, după începerea războiului din Ucraina. În acel moment, Abramovici se afla deja sub sancțiuni și a primit licență specială pentru vânzare, cu condiția ca banii să fie folosiți pentru sprijinirea victimelor războiului.

În prezent, fondurile sunt blocate într-un cont bancar britanic, iar autoritățile lucrează la crearea unui fond independent care să le gestioneze. Însă guvernul britanic și Abramovici nu reușesc să ajungă la un consens: miniștrii insistă ca banii să fie folosiți exclusiv pentru Ucraina, în timp ce miliardarul rus susține că aceștia ar trebui distribuiți și în afara Ucrainei.

Pe lângă disputa privind aceste fonduri, Abramovici se confruntă și cu presiuni fiscale. La sfârșitul lunii ianuarie, au apărut informații că el ar putea datora până la 1 miliard de lire sterline autorităților fiscale britanice, din profiturile obținute prin investiții în fonduri speculative în ultimele două decenii.

Fondurile rusești înghețate – o problemă mai largă în Europa
Situația banilor lui Abramovici face parte dintr-o dispută mai amplă între țările europene, care nu au reușit să ajungă la un acord privind utilizarea celor 350 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în Europa.

Ministrul britanic de externe, David Lammy, susține confiscarea acestor active și utilizarea lor pentru ajutorarea Ucrainei sau achiziționarea de arme din SUA. Pe de altă parte, Franța și Germania se opun acestei măsuri, considerând că ar încălca principiul de drept internațional conform căruia activele suverane trebuie să rămână protejate. Trezoreria Marii Britanii împărtășește aceste preocupări, avertizând că o astfel de măsură ar putea descuraja investitorii să își plaseze banii în Marea Britanie.

Disputa asupra acestor fonduri subliniază diviziunile dintre aliații occidentali cu privire la politica față de Rusia și la modul în care pot fi utilizate sancțiunile financiare ca armă economică împotriva Kremlinului.