Statele baltice colaborează strâns în domeniul energetic și caută soluții pentru o posibilă tăiere a gazului rusesc

05 Feb. 2022, 16:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Feb. 2022, 16:23 // Actual //  bani.md

Companiile energetice şi guvernele din statele baltice cooperează strâns, pregătindu-se pentru o posibilă tăiere a livrărilor de gaze ruseşti pe fondul tensiunilor asupra Ucrainei şi al preocupărilor legate de aprovizionarea cu gaze către Europa, relatează vineri Reuters, citată de Agerpres.

Rusia este cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei şi ţările occidentale sunt îngrijorate că livrările deja tensionate ar putea fi întrerupte în cazul unui conflict între Rusia şi NATO asupra Ucrainei.

„Instituţiile şi companiile noastre lucrează strâns împreună pregătindu-se, la nivel operaţional, pentru surprize care s-ar produce dacă alimentarea cu gaz ar fi folosită ca mijloc de presiune împotriva Uniunii Europene”, a declarat prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte într-o conferinţă de presă la Riga, după ce s-a întâlnit cu omologii săi leton şi eston.

Cândva condusă de la Moscova, dar acum parte din NATO şi UE, regiunea îşi primeşte gazul natural din Rusia şi din importuri de gaz natural lichefiat (GNL) dintr-un terminal în Lituania inaugurat în 2014.

O legătură prin gazoduct între Lituania şi Polonia urmează să intre în funcţiune la mijlocul anului 2022, oferind regiunii acces la gazoductele continentale şi mai multe surse de energie.

Dacă alimentarea cu gaze ruseşti va fi întreruptă, statele baltice se vor baza pe terminalul de import GNL din Lituania şi un depozit de gaze din Letonia, a declarat prim-ministrul leton Krisjanis Karins la conferinţa de presă.

„Suntem într-o formă mai bună decât multe state europene”, a notat Karins, adăugând că rezervele stocate sunt „într-o stare bună” datorită unei ierni blânde.

Printre altele, factorii de decizie din Statele Unite ar fi în căutarea unor surse de gaz alternative în întreaga lume în cazul în care un conflict asupra Ucrainei ar întrerupe aprovizionarea prin conducte către Europa, notează Reuters.

Realitatea Live

19 Feb. 2025, 16:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Feb. 2025, 16:22 // Actual //  Ursu Victor

Exporturile ucrainene de cereale, oleaginoase și produse derivate prin țările vecine au înregistrat o scădere semnificativă în a doua jumătate a anului 2024, conform datelor furnizate de Asociația Clubul Agrar Ucrainean (UCAB). Volumul mediu lunar al exporturilor a scăzut de 3,7 ori comparativ cu vârful din august 2023, atingând doar 1 milion de tone.

În cazul Republicii Moldova, scăderea este una abruptă. În decembrie 2024, volumul tranzitat prin Moldova s-a redus de 8,9 ori, ajungând la doar 10.000 de tone, comparativ cu 89.000 de tone în perioada de vârf din august 2023.

În august 2023, când „coridorul cerealier” din Marea Neagră fusese deja suspendat, iar ruta maritimă proprie a Ucrainei nu era încă operațională, exporturile prin țările vecine atinseseră un record de 3,7 milioane de tone. La acea vreme, structura exporturilor prin aceste rute arăta astfel:

  • România: 73% din total (datorită portului Constanța);
  • Polonia: 14%;
  • Ungaria: 9%;
  • Republica Moldova: 2%;
  • Slovacia: 2%.

Deschiderea în octombrie 2023 a unei rute maritime proprii din porturile ucrainene din zona Odesa a redus dependența Ucrainei de rutele terestre prin țările vecine. Acest fapt a permis exportul stocurilor mari de produse agricole acumulate înainte de începutul anului de comercializare 2024/2025.

Începând cu invazia Rusiei, blocarea rutelor maritime a determinat Ucraina să folosească exclusiv țările vecine pentru a exporta cereale și alte produse agricole. Porturile dunărene și coridorul terestru prin Moldova au jucat un rol esențial în primele luni de război, însă scăderea volumului exportat reflectă atât eforturile Ucrainei de a relua exporturile maritime, cât și dificultățile logistice și comerciale din țările tranzitate.

Scăderea drastică a volumelor de export prin Moldova, în special, ridică semne de întrebare cu privire la eficiența infrastructurii existente și la capacitatea țării de a susține tranzitul internațional în perioade de criză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!