Statul, neputincios în fața economiei tenebre. Cum au pierdut autoritățile miliarde de lei

11 Dec. 2021, 09:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2021, 09:30 // Actual //  bani.md

În perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent (cu anumite episoade de reducere moderată în 2016-2017 și creșteri mai pronunțate în 2018 și 2020), majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020. O dinamică similară a prezentat și ponderea Valorii Adăugate Brute generate de economia informală în total Valoare Adăugată Brută pe economie, de la 18,8% în 2015 până la 20,3% în 2020. Totodată, raportul dintre pierderile fiscale și veniturile fiscale a variat în jurul nivelului de 25%, arată analiza „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”.

Dacă la începutul anilor 2000, economia neobservată constituia 1/3 din PIB, atunci către 2007 acest indicator s-a diminuat până la puțin peste  /5 din PIB. După criza din 2009 până la cea din 2014/2015, ponderea economiei informale a crescut lent și s-a majorat de la 22 la circa 24%. O creștere mai accelerată a economiei informale s-a înregistrat după 2016, astfel încât în 2018 s-a ajuns la o cotă de peste 28% în PIB”, arată analiza.

Ultimele date, pentru anul 2019, arată că economia informală s-a comprimat comparativ cu nivelul din 2018 și a constituit ¼ din PIB. Cea mai mare parte din economia neobservată este reprezentată de producţia gospodăriilor populației pentru consum propriu, iar sectorul informal și producția ascunsă în sectorul formal concurează pentru a doua poziție. Deși datele pentru 2020 nu sunt disponibile, rezultatele sondajului și altor indicatori-proxy, prezentați mai jos, sugerează că nivelul economiei informale, pe parcursul anului 2020, nu s-a majorat.

Agricultura este una dintre principalele activități din economia informală, deși ponderea acestui sector în economia informală s-a redus. Astfel, în 2019 comparativ cu 2015, ponderea în PIB a componentei neobservate din agricultură s-a redus de la 7% la 6%. Totodată, peste 40% din valoarea adăugată din componenta neobservată a agriculturii este reprezentată de producția gospodăriilor populației pentru consum propriu. Componenta neobservată a altor activități economice are o pondere mare în PIB (6,4% în 2015 și 7,9% în 2019)”, mai spune studiul.

Conform analizei, circa o treime din companii practică salarii „în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate. Cea mai pronunțată percepție privind practicarea „salariilor în plic” este în sectorul HoReCa (activități de cazare și alimentare publică), unde 44% din respondenți consideră că aceste practici sunt răspândite mult sau aproape în fiecare companie, iar altele 30% consideră că acestea sunt răspândite într-o oarecare măsură. De asemenea, două treimi (62%) dintre persoanele intervievate afirmă că întreprinderile din industria lor recurg la plățile neoficiale mai degrabă pentru a supraviețui, iar circa un sfert dintre aceștia cred că persoanele juridice fac plăți neoficiale mai degrabă din propria alegere, pentru a se îmbogăți. La sondaj au participat 1200 de persoane fizice și 600 persoane juridice.

Realitatea Live

28 Feb. 2025, 10:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Feb. 2025, 10:30 // Actual //  Ursu Victor

Potrivit statisticilor oficiale, anul 2024 a adus rezultate financiare pozitive pentru majoritatea întreprinderilor de stat din Moldova. Deși cifra de afaceri a acestora a scăzut cu 143,6 milioane de lei, ajungând la 31,4 miliarde de lei, profitul total al celor 12 entități analizate a crescut considerabil, cu 832,1 milioane de lei, ajungând la 1,6 miliarde de lei, față de 770,3 milioane de lei în 2023, potrivit datelor publicate de Agenția Proprietății Publice.

Printre cele mai notabile evoluții se numără întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău, care, după revenirea în proprietatea statului în martie 2023, a înregistrat un profit de 336 milioane de lei. Aeroportul a fost anterior gestionat de compania Avia Invest pe baza unui contract de concesiune timp de nouă ani.

Poșta Moldovei a avut o performanță impresionantă, profitul acesteia crescând de la 23 milioane la aproape 66 milioane de lei. MOLDATSA, întreprinderea de stat responsabilă pentru utilizarea spațiului aerian și deservirea traficului aerian, a avut o evoluție constantă, cu un profit crescut de la 22,1 milioane la 29,5 milioane de lei.

Unul dintre cele mai spectaculoase salturi financiare a fost înregistrat de Energocom, care, după pierderile de peste 127 milioane de lei în 2023, a obținut în 2024 un profit de circa 858,1 milioane de lei. Această schimbare semnificativă este un semnal pozitiv pentru sectorul energetic din Moldova.

Loteria Națională a Moldovei și Moldtelecom sunt alte exemple de întreprinderi în creștere, raportând profituri de aproximativ 276,8 milioane de lei și, respectiv, 159,8 milioane de lei. Societatea RED Nord a avut o creștere considerabilă a profitului, de la 76,9 milioane la 146,6 milioane de lei.

Companiile din sectorul energetic, reglementate de ANRE, depind într-o măsură considerabilă de ajustările tarifare, care au un impact semnificativ asupra evoluției acestora. În schimb, întreprinderile care activează pe piețele mai competitive, cum ar fi combinatul Franzeluța din Chișinău, au înregistrat, de asemenea, creșteri ale profitului, de la 20,4 milioane la 44,2 milioane de lei.

În ceea ce privește contribuțiile la bugetul de stat, cele 12 companii au transferat defalcări totale de 500 milioane de lei, cu 109,1 milioane mai mult decât în 2023. Loteria Națională a Moldovei a fost cel mai mare contributor, cu un aport de 138,3 milioane de lei, în timp ce Aeroportul Internațional Chișinău va vira în buget 105,6 milioane de lei, o creștere semnificativă față de anul anterior.

Astfel, în ansamblu, întreprinderile de stat din Moldova au demonstrat o recuperare financiară remarcabilă în 2024, contribuind semnificativ la bugetul de stat și reflectând o gestionare mai eficientă a resurselor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!