Scumpirile întrec orice aşteptări, atât prin forţă, cât şi prin durată. De ce se tem preşedinţii statelor lumii?

05 Dec. 2021, 02:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Dec. 2021, 02:32 // Actual //  bani.md

Inflaţia întrece orice aşteptări, atât prin forţă, cât şi prin durată. Analişti şi jurnalişti se întreabă dacă nu cumva ar fi cazul ca lumea să înceapă să se îngrijoreze sau cel puţin politicienii, în timp ce marile bănci centrale par cel mult neliniştite. Unii fac paralele cu anii ’70, deceniul inflaţiei în America, când preşedinţii şi banca centrală au luat măsuri disperate, unele cu încălcarea principiilor capitalismului şi pieţei libere, dar cei mai mulţi asigură că o astfel de comparaţie este exagerată. Oare?

Istoria arată că inflaţia prelungită nu trebuie subestimată, mai ales dacă eşti politician. În SUA a lovit preşedinţi şi a influenţat astfel istoria lumii. În prezent, preţurile cresc cu o viteză nemaivăzută în ultimii 30 de ani. Despre cum inflaţia a schimbat preşedinţii Americii scrie National Public Radio (NPR), echivalentul american al unei radiodifuziuni naţionale. În octombrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în SUA preţurile au crescut cu peste 6%, iar cele mai mari scumpiri au fost la alimente şi energie, dar în special la energie. Preţurile benzinei îşi proclamă ascensiunea sus pe panouri, la colţ de stradă, în intersecţii, peste tot, scrie Ziarul Financiar.

Economiştii spun (şi chiar sunt de acord între ei în privinţa acestui lucru) că inflaţia actuală poate fi atribuită pandemiei şi consecinţelor acesteia: lanţuri de aprovizionare blocate, muncitori reticenţi să se întoarcă la lucru, penurii şi livrări de energie întrerupte. De asemenea, ştim că guvernul a concentrat miliarde de dolari în puterea de cumpărare a consumatorilor din primăvara anului 2020 încoace. Creşterile de preţuri ar putea fi considerate aproape inevitabile. Dar una dintre lecţiile epocilor inflaţioniste trecute este că alegătorii sunt mai puţin interesaţi de responsabilitate şi cauze decât de forţarea unei schimbări. Cu alte cuvinte, cine este în funcţie acum să nu-şi facă aşternutul prea moale. Sondajele de opinie publice au constatat o nervozitate larg răspândită: Morning Consult, de exemplu, a raportat recent că 87% dintre americani sunt „îngrijoraţi de creşterea preţurilor”. Pe măsură ce astfel de numere cresc, procentele de aprobare pentru preşedintele Biden şi partidul său democrat scad, în mod previzibil, mai ales acolo unde au scăzut deja din cauza valurilor de COVID, a controverselor privind vaccinurile şi retragerii urâte din Afganistan.

Realitatea Live

Evenimentul de Prezentare a celei de-a II-a ediții a CODEX-ului Constituțional
Conferința dedicată ’’Rezultatelor proiectului în domeniul digitalizării afacerilor pezentate la CCI a RM’’
25 Feb. 2025, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Feb. 2025, 10:00 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană a înaintat Ucrainei o ofertă pentru încheierea unui parteneriat „reciproc avantajos” privind accesul la resursele critice pe care le deține Kievul, a anunțat comisarul european pentru strategie industrială, Stéphane Séjourné.

„Douăzeci și unu dintre cele 30 de materiale critice de care Europa are nevoie pot fi furnizate de Ucraina în cadrul acestui parteneriat reciproc avantajos”, a declarat Séjourné, fără a specifica exact despre ce resurse este vorba. Oficialul european a prezentat propunerea în timpul unei vizite la Kiev, pe 24 februarie, subliniind că Uniunea Europeană nu va insista asupra unui acord care să fie în detrimentul Ucrainei.

Președintele Consiliului European, António Costa, a precizat că Uniunea Europeană nu intenționează să condiționeze sprijinul financiar și militar oferit Ucrainei de accesul la resurse naturale. „În ultimii trei ani, Uniunea Europeană a fost un susținător major al Ucrainei, iar acest sprijin este destinat atât ucrainenilor, cât și securității europene”, a afirmat Costa.

Oferta Uniunii Europene vine pe fondul unor discuții controversate între Ucraina și SUA privind accesul americanilor la resursele naturale ale Ucrainei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus inițial un acord prin care Ucraina să ofere acces la exploatarea resurselor de pământuri rare în schimbul sprijinului militar american. Președintele SUA, Donald Trump, a cerut ca Ucraina să ramburseze 500 de miliarde de dolari, sumă pe care Washingtonul ar fi cheltuit-o pentru sprijinirea Ucrainei.

Cu toate acestea, în varianta propusă de administrația americană, nu s-au inclus garanții de securitate pentru Ucraina, ceea ce l-a determinat pe Zelenski să refuze semnarea acordului. Președintele ucrainean a declarat că nu va recunoaște această datorie: „Ne-am înțeles cu președintele Joe Biden că ajutorul american este un grant, nu un împrumut. Nu vom accepta să plătim aceste sume, care ar împovăra zece generații de ucraineni.”

În ciuda divergențelor publice, Trump a afirmat că SUA și Ucraina sunt aproape de un acord, iar documentul ar putea fi semnat în următoarele două săptămâni, în timpul unei vizite a lui Zelenski la Washington. Totuși, surse din cadrul CNN au raportat că anumite detalii tehnice, inclusiv garanțiile de securitate, vor fi discutate ulterior.

Această dinamică evidențiază complexitatea negocierilor și divergențele de interese dintre Ucraina și aliații săi, atât din Uniunea Europeană, cât și din SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!