Armașu nu este singurul care se luptă cu explozia prețurilor. Record al inflației în Germania – 6% în 30 de ani

05 Dec. 2021, 20:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Dec. 2021, 20:32 // Actual //  bani.md

Rata inflaţiei a depăşit, în noiembrie, nivelul de 6% în Germania, un record în ultimii 29 de ani, în contextul majorării preţurilor la energie, informează publicaţia Der Spiegel.

În noiembrie, rata inflaţiei a atins nivelul de 6%, potrivit Oficiului german pentru Statistici. Este vorba de cel mai mare nivel al inflaţiei după rata de 5,8%, înregistrată în iulie 1992.

Rata inflaţiei a crescut constant în Germania anul acesta, din cauza stimulentelor economice şi sociale acordate în contextul restricţiilor antiepidemice impuse de Guvernul Angela Merkel. În octombrie, Germania înregistrase o rată a inflaţiei de 4,5%.

Preţurile la energie electrică au crescut în ultimul an cu 18,6% în Germania.

Majorarea preţurilor de consum în Germania afectează semnificativ rata inflaţiei în zona euro. Isabel Schnabel, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), crede că rata inflaţiei va scădea în anul 2022 şi că va ajunge în jurul valorii optime de 2%.

În Republica Moldova, rata inflației a fost în octombrie 2,1%, cea mai mare creștere din ultimii 11 ani.

În valoare anuală, prețurile au ajuns la 8,8%, cea ce reprezintă valoarea maximă din ultimii 6 ani. Cel mai probabil anul 2021 îl vom finaliza cu o inflație de 2 cifre de peste 10%.

Locomotiva creșterilor de până în prezent o reprezintă produsele alimentare, care în luna octombrie au crescut cu 4%, cea ce este un record absolut pentru ultimii 21 ani. Ultima dată o creștere mai mare decât în luna octombrie a fost înregistrată tocmai în anul 2000, când în luna iunie produsele alimentare s-au scumpit cu 7%.

În valoare anuală produsele alimentare sau scumpit cu 12,7%, iar până la finele anului cel mai probabil v-a fi depășit recordul din 2007, când produsele alimentare s-au scumpit cu 15,4%.

Realitatea Live

Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare și Ana Costaș, conferențiar universitar la Departamentul de Matematică, UTM, invitați la emisiunea Consens Național
24 Feb. 2025, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Feb. 2025, 15:33 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană a adoptat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la împlinirea a trei ani de la invadarea Ucrainei. Printre noile măsuri, 13 bănci rusești au fost deconectate de la sistemul internațional SWIFT. Deși numele acestora nu au fost dezvăluite, Comisia Europeană a precizat că este vorba despre „bănci regionale importante pentru sistemul financiar și bancar rus”. De asemenea, pentru prima dată, UE a impus interdicții asupra tranzacțiilor cu instituții financiare și de credit înregistrate în afacerea Rusiei, care utilizează Sistemul de Transfer al Informațiilor Financiare (SPFS) al Băncii Centrale a Rusiei.

În plus, Uniunea Europeană a interzis importul de aluminiu primar din Rusia, măsura urmând să intre în vigoare peste un an. În perioada de tranziție, statele UE vor putea achiziționa până la 275.000 de tone de aluminiu din Rusia. Totodată, UE a adăugat alte 74 de nave, majoritatea petrolierelor, pe lista neagră a „flotei ascunse” a Kremlinului. În total, 153 de nave sunt acum sub sancțiuni europene.

De asemenea, Uniunea Europeană a interzis operațiunile cu porturi și aeroporturi rusești utilizate pentru ocolirea plafonului de prețuri la petrol și pentru transportul de componente pentru drone și rachete.

În continuare, UE a inclus în lista neagră 48 de persoane fizice și 35 de entități juridice „responsabile pentru acțiuni ce amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”. Sancțiunile vizează și 53 de companii din India, Kazahstan, China, Emiratele Arabe Unite, Singapore, Turcia și Uzbekistan, implicate în ocolirea restricțiilor comerciale și achiziționarea de produse sensibile.

În plus, Uniunea Europeană a interzis livrările de software, echipamente și tehnologii destinate extracției de petrol și gaze în Rusia. Aceleași restricții au fost aplicate și pentru consolele de jocuri, folosite pentru controlul dronelor. De asemenea, a fost extinsă lista substanțelor interzise pentru export în Rusia, inclusiv precursori chimici, crom și diverse produse utilizate în industria de apărare.

Uniunea Europeană a interzis și difuzarea a opt canale de televiziune rusești, printre care EADaily, Lenta, NewsFront, RuBaltic, SouthFront, „Fondul de cultură strategică” și „Steaua Roșie”. Acestea sunt acuzate că au avut un rol important în sprijinirea și propagarea războiului agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și în destabilizarea țărilor vecine și a statelor membre ale Uniunii Europene.

Comentând aceste noi sancțiuni, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că, în contextul negocierilor de pace, trebuie „să plasăm Ucraina într-o poziție cât mai puternică”, iar „sancțiunile oferă pârghii de presiune”. „Deja trei ani, Rusia bombardează neobosit Ucraina, încercând să cucerească teritorii străine… Nu există niciun dubiu cine este agresorul, cine trebuie să plătească și să răspundă pentru acest război”, a încheiat Kallas.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!