„Printre altele, despre reactivarea Președinției și gestionarea crizei energetice:

„După război sunt mulți eroi”. Cam în acest fel se pare că acționează oficiul președintelui, care a convocat Consiliul Suprem cu 3 zile înainte de expirarea controlului cu Gazprom. Președinta Sandu efectiv a dispărut de pe radar pe parcursul crizei energetice și a reapărut în vizorul public, cu precădere, după ce a apărut anunțul despre prelungirea contractului. Câteva observații:

- Timp de peste 10 luni, Președinta Sandu nu a elaborat și prezentat niciun document de strategie de securitate (altele pe politica externă au fost publicate foarte târziu și nu au avut niciun plan de acțiuni). Dacă ar fi făcut acest exercițiu, atunci ar fi observat că expirarea contractului cu Gazprom reprezintă un risc major, ușor convertibil în amenințare. Nici până acum, jurnaliștii nu o întreabă pe Președinta Sandu de ce nu elaborează o strategie de securitate. Dacă era altfel, Oficiul Președintelui nu ar fi ignorat subiectul și probabil criza energetică ar fi fost prevenită sau efectele sale puteau fi minimizate.

- După ce a fost semnat contractul cu Gazprom, se observă o reactivare a Președintei Sandu, care este abordată de către partenerii externi pe subiectul gazelor. UE și alți actori nu fac diferență între Guvern, care a fost implicat în negocieri la nivel de Viceprim-ministru, și Președinția, care a fost pur și simplu absentă (nu a publicat sau zis ceva, cu excepția vizitei de la Viena). Merită de remarcat că la gestionarea crizei pandemice, Președinția și-a făcut mereu publicitate, nu și în cazul crizei energetice. Totuși, după ce contractul a fost prelungit, Președinta pare să își asumă unele merite, inclusiv personale. Maia Sandu a declarat că a comunicat intens cu Dmitrii Kozak (atenție nu cu Putin, ci cu subalternul lui) pentru a facilita semnarea contractului. Cât timp nu există evidențe, niciunul dintre meritele asumate de Președinție nu poate fi probat.

- Este foarte important că partenerii europeni sunt cu ochii pe Moldova și au oferit asistență financiară nerambursabilă pentru ajutarea categoriilor vulnerabile. Dar, la fel de important, este ca instituțiile europene să nu exagereze, deoarece acum începe perioada grea când guvernarea (inclusiv Președinția) trebuie să răspundă la întrebări (cu evidență, vă rog): 1) De ce negocierile politice directe au început atât de târziu (de-abia la mijlocul lunii octombrie)? 2) De ce Președinția nu a evaluat riscurile pentru securitatea națională, inclusiv din perspectiva expirării contractului cu Gazprom (elaborând măsuri concrete de prevenire, fără să aștepte luna septembrie)?

Jurnaliștilor le vine foarte greu să îi ia la întrebări pe guvernanți, dacă partenerii europeni lansează mesaje ce pot fi interpretate ca elogiu în favoarea guvernării.

Acum, guvernarea trebuie să prezinte condițiile contractului semnat de Ministrul Spînu (să vedem dacă nu invocă principiul secretului comercial). Așa publicul va fi ferit de speculațiile privind formula prețului și achitarea datoriilor. De asemenea, Guvernul trebuie să explice de ce a lăsat ca Energocom să procure 12 milioane de m3 de la Naftogaz, când deja era public faptul că contractul cu Gazprom este prelungit”, a scris Cenușă.

Vicepremierul Andrei Spînu și-ar fi dorit publicarea contractului dintre Moldovagaz și Gazprom, dacă ar ține de competența sa, însă consideră că formula este una avantajoasă pentru cetățenii Moldovei. Explicația a fost oferită astăzi în cadrul unei conferințe de presă, organizată după vizita sa în Federația Rusă.

Andrei Spînu a menționat că în urma negocierilor din Rusia a fost semnat un protocol și contractul de livrare a gazelor. Protocolul a fost publicat, iar contractul rămâne confidențial. În protocol, au fost menționate patru aspecte importante și opt puncte.

În luna noiembrie, Republica Moldova va plăti aproximativ 450 de dolari per mia de m3, iar în decembrie - sub 400 de dolari. Despre asta a anunțat astăzi, vicepremierul Andrei Spînu, în cadrul unei conferințe de presă, după ce a revenit din Federația Rusă.

Contractul între Gazprom și Moldova-Gaz a fost prelungit pe o perioadă de 5 ani utilizând formula de preț propusă de partea moldovenească. Livrările de gaz conform noului contract urmează să înceapă din 1 noiembrie 2021.

Părțile au ajuns la un acord principial privind formula de preț, auditarea datoriei formate în cadrul companiei Moldova-Gaz și necesitatea unor negocieri ulterioare pentru a stabili un calendar de achitare.

Între timp, pe parcursul săptămânii trecute, au fost cumpărate volume de gaze din surse alternative.

Comisia Europeană a anunțat despre acordarea sumei de 60 milioane euro pentru a ajuta Republica Moldova în depășirea crizei gazelor.

Republica Moldova a intrat în stare de urgență în contextul crizei energetice pe 22 octombrie pentru o perioadă de 30 de zile. Prim-ministra a declarat că este necesară instituirea stării de urgență „ca să poată deroga de la anumite proceduri și anumite legi”.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News