Cu grave încălcări, Moldova permite KEC International construcția liniei de interconectare Vulcănești-Chișinău

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, anunța în luna august curent că în scurt timp urmau să înceapă lucrările de construcție ale Liniei Electrice Aeriene (LEA) Vulcănești – Chișinău de 400 kV. În general, conform planului inițial, aceasta linie trebuia dată în exploatare până la finele anului 2019. Astăzi suntem deja în 2021, iar construcția nici nu a început. Mai mult, Spînu declara că proiectul ar urma să fie dat în exploatare până în luna august 2024 și va costa 260,9 milioane de euro, scrie realitatea.md.

Potrivit fostului director ANRE și expert în domeniul energetic, Victor Parlicov, încă la începutul lunii noiembrie 2020 au fost depuse dosarele. Au participat mai multe companii cu portofoliu și experiență solidă – inclusiv din India, România, Turcia, etc. Deci erau suficiente oferte din care să aleagă.

Ulterior, câștigătoare a fost desemnată KEC International. Potrivit surselor, compania din India este cu un istoric dubios și multiple derogări de la caietul de sarcini.

Potrivit caietului de sarcini, greutatea stâlpilor, propusă de companie, nu este sigură, aceștia fiind mai ușori față de cât prevede documentul. Chiar și designul stâlpilor este făcut fără a lua în considerare viteza vântului. La fel și fundația stâlpilor nu corespunde cerințelor.

Nu corespunde cerințelor tehnice nici sârma prevăzută să reziste la chiciură. Conform cerințelor, sârma trebuie să reziste la chiciură de 30 mm, iar KEC oferă sârma care rezistă la 10 mm chiciură. Prin urmare, acest lucru nu oferă calitate și siguranță liniei electrice, care urmează a fi construită.

Chiar și la nivel de ofertă comercială, linia de cheltuială pe metal la KEC este mult mai mică decât la ceilalți ofertanți. Asta a trezit nedumerire la comitetul de evaluare a ofertelor depuse.

Totodată, sursele apropiate licitației susțin că KEC International economisește bani la construcția liniei electrice. Ba mai mult, nu dispun de tehnica necesară. Deși spun că au macarale a câte 1 mil. de euro, ei nu dispun de ele, dar nici bani nu au.

„Linia Vulcănești-Chișinău, trebuie să construită astfel încât, împreună cu cea de la Novodnestrovsk, să asigure astăzi și în perspectivă de cel puțin următorii 10 ani, volumul de energie necesar pentru întreaga țară”, menționa Victor Parlicov într-un interviu pentru Bani.md.

Redacția Timpul.md, a publicat în luna iulie o investigație în care prezintă mai multe scheme de corupție în domeniul energetic.

„Repercusiunile realizării acestei licitații suspecte vor avea un impact fundamental asupra securității energetice a Statului, precum și asupra imaginii reputaționale a Republicii Moldova pe plan internațional”, se arăta în investigație.

Mai mult, referitor la compania KEC International, sursele mai spun că aceasta ar avea două proiecte similare în Kârgâzstan și nici măcar unul nu l-au dus la bun sfârșit din cauza problemelor cu exproprierea terenurilor. Asemenea probleme cu siguranță vor fi și în Republica Moldova, respectiv durata proiectului va fi tergiversată cu unu, doi ani. Activitatea companiei ridică multe semne de întrebare în condițiile în care are doar două proiecte în portofoliu.

De menționat că, Andrei Spînu declara că în doi ani, către 2024, linia de interconectare cu România Vulcănești – Chișinău va fi dată în exploatare.

Doar că, încălcările cu care a fost admisă compania KEC International îl face responsabil pe ministru pentru ducerea la bun sfârșit a acestui proiect, în contextul în care pe timpul lui Spînu s-a evaluat, selectat și semnat contractul cu compania respectivă.

Amintim că, potrivit proiectului, linia aeriană de transport de energie electrică va traversa teritoriul a 35 localități din nouă regiuni ale țării, inclusiv UTA Găgăuzia și municipiul Chișinău. Totodată, vor fi modernizate și extinse stațiile electrice SE Chișinău 330 kV și SE Vulcănești 400 kV.

#contrcat #Energie #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom