Convenția de la Minamata poartă numele orașului japonez, populația căruia, timp de zeci de ani, a suferit de o maladie severă ca urmare a otrăvirii cu mercur după ce apele industriale dintr-o fabrică chimică au fost deversate în golful Minamata. Apele reziduale conțineau metilmercur care s-a bioacumulat în peștii și în crustaceele din golf. Prin urmare, forte mulți localnicii care consumau produse marine din golful Minamata s-au îmbolnăvit, unii au murit sau au rămas invalizi.
Textul Convenției de la Minamata a fost adoptat de delegați din peste 140 de țări pe 19 ianuarie 2013, după trei ani de negocieri. Convenția s-a deschis spre semnare la Conferința diplomatică de la Kumamoto, Japonia, pe 10 octombrie 2013, intrând în vigoare în anul 2017, scrie Minamata Moldova.
Obiectivul Convenției de la Minamata este de a proteja sănătatea omului și a mediului împotriva emisiilor antropice și a eliberărilor de mercur și de compuși ai mercurului. În acest sens, prevederile convenției se referă la întregul ciclu de viață al mercurului, inclusiv controale și reduceri pentru o gamă largă de produse, procese și industrii în care mercurul este utilizat, eliberat sau emis. Tratatul abordează, de asemenea, exploatarea directă a mercurului, exportul și importul acestuia, depozitarea în condiții de siguranță și eliminarea acestuia ca deșeuri. Totodată, identifică populațiile expuse riscului, creșterea îngrijirilor medicale și o mai bună pregătire a profesioniștilor din domeniul sănătății în identificarea și tratarea efectelor legate de mercur.
Convenția, de asemenea, prevede controale asupra produselor cu conținut de mercur, a căror fabricare, import și export vor fi total interzise până în anul 2020, cu excepția cazurilor în care țările au solicitat o scutire pentru o perioadă inițială de cinci ani. Aceste produse includ anumite tipuri de baterii, lămpi fluorescente compacte, relee, săpunuri și produse cosmetice, termometre și dispozitive de tensiune arterială. Plombele dentare care utilizează amalgam de mercur sunt, de asemenea, reglementate prin convenție, iar utilizarea lor trebuie redusă treptat printr-o serie de măsuri.
Trecând la plan local, proiectul „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” asigură implementarea asistenței oferite Republicii Moldova în cadrul Acordului de cooperare dintre Ministerul Mediului și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și se încadrează în cadrul angajamentelor asumate de Republica Moldova ca parte la Convenția de la Minamata cu privire la mercur, ratificată prin Legea nr. 51/2017, cu impact asupra protecției sănătății omului și a mediului înconjurător de la emisiile și deversările mercurului și compușilor de mercur.
Astfel, reieșind din obiectivele convenției și din angajamentele asumate de către Republica Moldova, din 1 ianuarie 2021, este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse ce conțin mercur sau adaos de mercur/compuși de mercur, alte produse și obiecte ce conțin compuși de mercur trebuie să fie scoase din uz și administrate în mod corect pentru a reduce riscurile și emisiile de deșeuri periculoase, transportarea și păstrarea în condiții de siguranță, ce au impact asupra ciclului de viață al acestora.
Poluarea cu mercur este o problemă globală care necesită acțiuni globale. Mercurul se mișcă odată cu aerul și apa, depășește hotarele țărilor și poate fi transportat la mii de kilometri în atmosferă.
Convenția de la Minamata privind mercurul este o oportunitate pentru Republica Moldova și comunitatea globală de a aborda această problemă înainte ca aceasta să se înrăutățească. În următoarele decenii, punerea în aplicare a acestui tratat va contribui la reducerea poluării cu mercur din activitățile umane.
