Cozi la ieșirea din Grecia. Mulți români și-au scurtat vacanța pentru a evita carantina

Grecia trece, de la miezul nopții, de pe lista verde pe cea galbenă, astfel că numeroși români au decis să își scurteze vacanța și să se întoarcă în țară înainte ca noile măsuri, printre care și carantinarea pentru 14 zile a persoanelor nevaccinate sau fără test PCR negativ, să intre în vigoare, scrie Digi24.

Din cauza creşterii incidenţei, Grecia, o destinaţie preferată de români, intră în zona galbenă de la data de 18 iulie, ora 00.00, potrivit listei ţărilor cu risc epidemiologic, actualizată joi de Guvern. Potrivit măsurilor anunțate de autorități, cei vaccinați împotriva COVID-19 nu trebuie să stea în carantină. În schimb, cei nevaccinați care intră în România din țările aflate pe lista galbenă stau în carantină 14 zile, dacă nu prezintă un test PCR negativ.

Mulți români au ales sâmbătă să se întoarcă în țară, iar pe forumurile dedicate celor care călătoresc în Grecia au fost publicate imagini cu cozile care s-au format la vama Makaza, la ieșirea din Grecia spre Bulgaria. „Mai sunt 15 maşini în față… după 75 de minute de aşteptat”, povestește un român care pleacă din Grecia.

Cozi au fost raportate și pe sensul de intrare în Grecia prin vama Kulata-Promachonas. „Vama Kulata, coada de 800 metri. Am trecut în 40 min. Nu se testează, s-au uitat fugitiv pe documente”, spune o turistă pe unul din grupurile dedicate Greciei. Coadă la intrarea în Grecia prin vama Kulata.

Sâmbătă, Grecia a raportat 2.688 de noi cazuri de infectare cu coronavirus. MAE a anunțat că a fost notificat și privind trei cazuri de Covid-19 în rândul turiștilor români, două în insula Creta și altul în Santorini.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul britanic se pregătește să îl dea în judecată pe miliardarul rus Roman Abramovici, în încercarea de a debloca peste 2 miliarde de lire sterline rezultate din vânzarea clubului de fotbal Chelsea, pentru a le direcționa spre sprijinirea Ucrainei, scrie The Guardian.

Un oficial britanic a declarat că există un conflict fundamental între guvern și Abramovici în ceea ce privește destinația acestor fonduri. Deși nu s-a luat încă o decizie finală, autoritățile britanice doresc să preia controlul banilor pentru a continua finanțarea Ucrainei, în contextul în care Donald Trump a decis să înghețe ajutorul militar și să oprească schimbul de informații cu Kievul.

Abramovici, sub presiune din partea Londrei
Fostul patron al Chelsea a vândut clubul în 2022, pentru 2,5 miliarde de lire sterline, la presiunea guvernului britanic, după începerea războiului din Ucraina. În acel moment, Abramovici se afla deja sub sancțiuni și a primit licență specială pentru vânzare, cu condiția ca banii să fie folosiți pentru sprijinirea victimelor războiului.

În prezent, fondurile sunt blocate într-un cont bancar britanic, iar autoritățile lucrează la crearea unui fond independent care să le gestioneze. Însă guvernul britanic și Abramovici nu reușesc să ajungă la un consens: miniștrii insistă ca banii să fie folosiți exclusiv pentru Ucraina, în timp ce miliardarul rus susține că aceștia ar trebui distribuiți și în afara Ucrainei.

Pe lângă disputa privind aceste fonduri, Abramovici se confruntă și cu presiuni fiscale. La sfârșitul lunii ianuarie, au apărut informații că el ar putea datora până la 1 miliard de lire sterline autorităților fiscale britanice, din profiturile obținute prin investiții în fonduri speculative în ultimele două decenii.

Fondurile rusești înghețate – o problemă mai largă în Europa
Situația banilor lui Abramovici face parte dintr-o dispută mai amplă între țările europene, care nu au reușit să ajungă la un acord privind utilizarea celor 350 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în Europa.

Ministrul britanic de externe, David Lammy, susține confiscarea acestor active și utilizarea lor pentru ajutorarea Ucrainei sau achiziționarea de arme din SUA. Pe de altă parte, Franța și Germania se opun acestei măsuri, considerând că ar încălca principiul de drept internațional conform căruia activele suverane trebuie să rămână protejate. Trezoreria Marii Britanii împărtășește aceste preocupări, avertizând că o astfel de măsură ar putea descuraja investitorii să își plaseze banii în Marea Britanie.

Disputa asupra acestor fonduri subliniază diviziunile dintre aliații occidentali cu privire la politica față de Rusia și la modul în care pot fi utilizate sancțiunile financiare ca armă economică împotriva Kremlinului.