Regulile de intrare în Moldova au fost schimbate. Cine poate să nu stea în carantină și ce excepții sunt aplicate

18 Iul. 2021, 13:41
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Iul. 2021, 13:41 // Actual //  MD Bani

Comisia Națională de Sănătate Publică a introdus noi restricții pentru a combate răspândirea coronavirusului. Regulile vor intra în vigoare pe 19 iulie și se referă în principal la intrarea în țară.

Conform noilor reguli, cei care intră în Moldova cu avionul, autobuzul sau trenul trebuie să prezinte un test negativ pentru coronavirus, efectuat cu cel puțin 72 de ore înainte de călătorie. Documentul trebuie să fie în română, engleză, franceză, germană, italiană sau rusă.

Cei care nu au testul trebuie să petreacă două săptămâni în carantină. Acest lucru se aplică chiar și acelor călători care au petrecut ultimele două săptămâni în țările din zona verde, cu rate de infecție scăzute.

Cei care vor fi izolați vor fi obligați să completeze un card epidemiologic și să semneze o declarație de responsabilitate personală pentru respectarea carantinei în următoarele două săptămâni.

Lista țărilor din zonele verzi și roșii ar trebui întocmită de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Documentul va fi actualizat în fiecare vineri și va intra în vigoare luni.

Comisia a identificat, de asemenea, excepții de la noile reguli.

Excepțiile se referă la cei care sosesc din zona verde, care pot furniza un document de vaccinare completă, după care au trecut cel puțin 14 zile, în română, engleză, franceză, germană, italiană sau rusă, copii sub șase ani, studenți care merg la examene sau la studii, minori însoțiți de adulți vaccinați, echipaje de zboruri internaționale de pasageri, precum și șoferi de camioane, oficiali de frontieră, deținătorii pașapoartelor diplomatice, cei care călătoresc în tranzit și alte categorii. De asemenea, toate aceste persoane nu ar trebui să prezinte simptome de coronavirus.

Mai mult, cei care provin din țările din zona roșie trebuie să fie auto-izolați timp de două săptămâni. Dar există și aici excepții. Cei care nu au simptome de coronavirus și au un certificat de vaccinare completă pot să nu stea în carantină. Acest lucru se aplică și copiilor sub șase ani, copiilor de la șase la 18 ani care au un test de coronavirus negativ, celor care au avut COVID-19 și pot oferi un test de anticorpi care are cel puțin 90 de zile. În plus, carantina nu este necesară pentru cei care tranzitează Moldova.

Cei care au petrecut deja șapte zile în carantină și nu au contractat coronavirus pot face un test COVID-19 și, dacă este negativ, pot ieși din autoizolare.

Realitatea Live

13 Feb. 2025, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Feb. 2025, 16:16 // Actual //  Ursu Victor

Fostul președinte american Donald Trump și reprezentanții administrației sale au subliniat în repetate rânduri că Europa va trebui să preia povara menținerii păcii în Ucraina și a apărării împotriva agresiunii ruse, în eventualitatea încheierii conflictului. Potrivit estimărilor Bloomberg Economics, cheltuielile necesare pentru sprijinirea Ucrainei și consolidarea forțelor armate ale Uniunii Europene ar putea ajunge la 3,1 trilioane de dolari în următorii 10 ani.

Sustinerea forțelor armate ucrainene pe această perioadă ar putea costa aproximativ 175 miliarde de dolari, în funcție de starea acestora la finalul conflictului și de teritoriul pe care vor trebui să-l protejeze. Totodată, o misiune de menținere a păcii, cu un contingent de 40.000 de soldați, ar implica cheltuieli de aproximativ 30 miliarde de dolari. Deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat trimiterea a 200.000 de militari europeni pentru a proteja granița de 1.000 km cu Rusia, experții consideră că o forță minimă de 100.000 de soldați ar fi necesară. Cu toate acestea, discuțiile actuale vizează un contingent de doar 40.000-50.000 de soldați, a căror formare și finanțare rămân o provocare.

Cea mai mare parte a fondurilor suplimentare ar fi direcționată către modernizarea și întărirea forțelor armate ale țărilor europene. Acest lucru ar presupune creșterea bugetului de apărare al statelor NATO din Europa de la 2% din PIB la 3,5%. Investițiile ar include rezerve de muniție, extinderea sistemelor de apărare antiaeriană, întărirea granițelor estice ale UE și pregătirea forțelor pentru desfășurări rapide.

Finanțarea acestor măsuri prin împrumuturi ar genera nevoi suplimentare de 2,7 trilioane de dolari pentru cele mai mari cinci state europene membre NATO în următorul deceniu, potrivit Bloomberg Economics.

Serviciile de informații militare din Danemarca au avertizat recent că Rusia ar putea ataca statele NATO în următorii cinci ani. De asemenea, Rusia dispune de un avantaj semnificativ în ceea ce privește efectivele militare, iar industria sa militară produce muniție și echipamente într-un ritm care depășește nevoile armatei sale în Ucraina, potrivit unui oficial european citat de Bloomberg.

Raportul „Military Balance” al Institutului Internațional de Studii Strategice arată că bugetul militar al Rusiei, ajustat pentru paritatea puterii de cumpărare, l-a depășit pe cel al UE, atingând 461,6 miliarde de dolari comparativ cu 457 miliarde de dolari.

Europa se confruntă astfel cu presiuni uriașe pentru a-și asuma un rol mai mare în asigurarea securității regionale și sprijinirea Ucrainei, în timp ce tensiunile cu Rusia continuă să escaladeze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!