Semnatarii demersului mai atrag atenția Curții Constituționale că Parlamentul este funcțional și lucrativ, iar din 11 februarie 2021 în Legislativ funcționează o majoritate absolută formalizată, care a propus candidați pentru funcția de premier, conform cadrului legal și termenele stabilite.
În document se menționează că deputații din majoritatea parlamentară au dat dovadă de respect față de instituția prezidențială și au manifestat deschidere pentru identificarea soluțiilor de depășire a crizei guvernamentale și învestirea unui Guvern plenipotențiar. Acest fapt, însă, a fost respins nejustificat de către președintele țării”.
„Situația de blocaj nu îi poate fi imputat Parlamentului, deoarece forul legislativ a depus efort maxim pentru identificarea soluțiilor viabile în depășirea crizei guvernamentale și de a convinge instituția prezidențială să-și îndeplinească atribuțiile funcționale”, se arată în documentul depus la Curtea Constituțională.
Semnatarii demersului mai spun că șefa statului „a mimat dialogul cu fracțiunile parlamentare și s-a limitat la declarații politice, nepunându-și drept scop real găsirea soluțiilor viabile pentru rezolvarea conflictului între instituțiile statului”.
După ce Guvernul Gavrilița, înaintat de Maia Sandu, a acumulat zero voturi în Parlament, iar cel de-al doilea premier desemnat de șefa statului, Igor Grosu, nu a reușit să întrunească cvorumul necesar la ședința în plen, președinta a cerut Curții Constituționale să constate circumstanțele de dizolvare a actualului Parlament. Asta în condițiile în care există o majoritate formalizată de către deputați PSRM și din platform Pentru Moldova și un candidat la funcția de prim-ministru, Vladimir Golovatiuc, actualul ambasador al Moldovei în Federația Rusă.
Deputații socialiști au depus și ei o sesizare la Curtea Constituțională, privind constatarea lipsei circumstanțelor de dizolvare a Parlamentului.
Înalta Curte nu a decis încă data la care va examina aceste sesizări.
Moldova a intrat în criză politică odată cu demisionarea din funcție a Guvernului condus de Ion Chicu, pe 23 decembrie 2020.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!