Viața îi părea promițătoare anul trecut lui Philaé Lachaux, o tânără de 22 de ani, studentă din Franța, care visa să lucreze în domeniul organizării de concerte. Dar apariția pandemiei, care a dus la pierderea locului ei de muncă cu jumătate de normă ca chelneriță, a forțat-o să locuiască din nou în casa familiei sale.
Acum, încercând să-și imagineze viitorul după luni de restricții, Philaé spune că singurătatea și disperarea nu-i mai părăsesc mintea. „Mă uit la tavan și simt un nod în gât”, spune ea. „Nu am avut niciodată atât de multe gânduri sinucigașe”.
„Pandemia se simte ca un mare STOP în viața noastră”, a adăugat ea. „Unul care ne face să ne simțim atât de neimportanți și neputincioși încât uneori mă întreb: «Ce rost mai are?»”
Restricțiile din țările europene urmează să fie menținute până în primăvară sau chiar în vară, iar profesioniștii din domeniul sănătății mintale devin din ce în ce mai alarmați de starea mentală a tinerilor, despre care spun că au fost printre cei mai grav afectați de o lume cu un viitor atât de incert.
Ultimii pe lista celor care vor fi vaccinați și cu școli și universități închise, tinerii au suportat povara sacrificiilor făcute în mare parte pentru a proteja persoanele în vârstă, care sunt mai expuse riscului de infecții severe. Dar rezistența tinerilor poate fi supraestimată, spun profesioniștii din domeniul sănătății mintale.
În întreaga lume, tinerii au pierdut oportunități economice, au ratat evenimente tradiționale, precum absolvirea, și au pierdut relații într-un moment esențial pentru formarea identității.
„Mulți simt că nu plătesc prețul pandemiei, ci al măsurilor luate împotriva pandemiei”, spune dr. Nicolas Franck, șeful unei rețele psihiatrice din Lyon, Franța. Într-un sondaj de 30.000 de persoane pe care l-a realizat primăvara trecută, tinerii s-au clasat pe locul cel mai scăzut în ceea ce privește bunăstarea psihologică, a spus el.
În Italia și în Olanda, unele secții de psihiatrie pentru tineri s-au umplut până la refuz. În Franța, unde numărul afecțiunilor asupra sănătății mintale a crescut alarmant, profesioniștii au cerut autorităților să ia în considerare redeschiderea școlilor pentru a combate singurătatea. Iar în Marea Britanie, unii terapeuți au spus că au sfătuit pacienții să încalce unele restricții.
În Statele Unite, un sfert dintre tinerii între 18 și 24 de ani au declarat că s-au gândit serios la sinucidere, se spune într-un raport.
Și un studiu realizat anul trecut de Organizația Internațională a Muncii în 112 țări a constatat că două treimi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani ar putea fi supuși anxietății și depresiei.
Efectele de lungă durată asupra ratelor de sinucidere, depresie și anxietate sunt încă măsurate, dar în interviuri, o duzină de experți în sănătate mintală din Europa au revelat o imagine sumbră a unei crize despre care se spune că ar trebui tratată la fel de serios ca și virusul.
„Suntem în mijlocul unei pandemii de sănătate mintală și nu cred că este tratată cu suficient de mult respect”, a spus Arkadius Kyllendahl, un psihoterapeut din Londra, care a văzut dublarea numărului de clienți mai tineri în ultimele luni.
O situație incertă
Multe țări europene au intrat în toamnă cu iluzia că au stopat focarele de virus, pentru a se confrunta cu un val și mai mare de infecții în această iarnă. Acest lucru a dus la așteptări greșite, au spus tinerii, că restricțiile dure vor înceta în curând.
„Lipsa controlului provoacă anxietate”, a spus Dalia Al-Dujaili, 21 de ani, studentă la Universitatea din Edinburgh. Pe măsură ce pandemia s-a prelungit, la fel a fost și cu simțul incertitudinii, spune ea. Dalia a încercat terapia online pentru prima dată anul trecut. „Ce fac? De ce obțin o diplomă, dacă nu vor exista locuri de muncă?” se întreabă ea.
O binecuvântare, a spus ea, este că faptul persoanele mai tinere sunt mai deschise să discute despre luptele lor. „Toată lumea vorbește despre terapeuții și medicamentele lor”, a remarcat ea.
Totuși, acest lucru nu i-a împiedicat pe unii să se simtă vinovați, având în vedere că pandemia a afectat pe toată lumea.
„Singurătatea duce la disperare”
Iarna a înrăutățit situația, potrivit terapeuților și psihiatrilor, care spun că au văzut tineri manifestând simptome mai severe de anxietate, depresie, tulburări alimentare și dependențe.
În Olanda, dr. Robert Vermeiren, profesor de psihiatrie infantilă la Centrul Medical al Universității Leiden, a spus că secția pe care o administrează este plină de săptămâni – ceva ce nu a experimentat niciodată.
În Italia, apelurile la linia de asistență principală pentru tinerii care s-au gândit sau au încercat să își facă rău s-au dublat anul trecut.
Spitalizările de tineri italieni care s-au rănit sau au încercat să se sinucidă au crescut cu 30% în al doilea val al pandemiei, a adăugat el.
Studiile din primul lockdown sugerează că este posibil ca această criză să fi lăsat deja o amprentă pentru totdeauna.
În căutarea remediilor
Situația a devenit atât de gravă, încât studenții și susținătorii sănătății mintale au cerut autorităților să modereze unele măsuri, inclusiv prin redeschiderea școlilor și universităților, chiar dacă oficialii își fac griji că o relaxare prematură a reglementărilor va înrăutăți răspândirea noilor variante.
„Relațiile sociale sunt centrul vieții noastre și acest lucru a dispărut”, a spus Heïdi Soupault, 19 ani, care a cerut președintelui francez Emmanuel Macron să redeschidă universitățile într-o scrisoare deschisă care s-a răspândit rapid pe internet luna trecută.
Începând din această lună, studenții din Franța se pot întoarce la universități o zi pe săptămână. De asemenea, pot primi trei sesiuni gratuite de terapie.
În Marea Britanie oficialii au spus că vor lua în considerare sprijinul pentru sănătatea mintală ca parte a planurilor de ridicare a restricțiilor.
În Olanda, guvernul central a presat autoritățile regionale să investească mai mult în sănătatea mintală a tinerilor.
Pentru a combate simptomele de anxietate și depresie, unii terapeuți, precum Arkadius Kyllendahl din Londra, le spun clienților să meargă afară cât mai mult posibil – chiar dacă asta implică încălcarea restricțiilor.
Totuși, unii tineri reușesc să vadă și partea plină a paharului. „Cel puțin pandemia ne-a dat dreptul să fim triști”, a spus Lachaux, studenta franceză. „Nu trebuie să arătăm tot timpul cât de puternici suntem.”
Sursa: NYTIMES
