Medicul ginecolog Elena Parpauț a declarat, într-un interviu pentru Dorin Galben, că odată ce au conceput copilul împreună, este binevenită prezența ambilor parteneri în procesul de naștere a copilului, iar faptul că bărbatul este alături de femeia sa în acest moment unic are mai multe avantaje: „Sunt foarte bucuroasă când soții asistă la naștere. În primul rând, pacientele sunt afectate de procesul nașterii, pot să spună că nu li s-a făcut ceva sau nu li s-a dat atât cât trebuiește. Soțul este alături și poate să ne ajute în orice moment, să vorbească cu soția. Cum își știe soțul soția nu o știe nimeni. În plus, ea este obișnuită cu partenerul său. Vine la mine 9 luni, dar totuși eu sunt un om străin pentru casa ei. Partenerul poate să îi ofere o senzație de siguranță, că se întâmplă totul așa cum trebuie. Au făcut copilul împreună, de ce să nu îl nască împreună?”
Totuși, deși numărul bărbaților care asistă la naștere crește, situații pot fi diferite, precizează doctorița: „Tendințele sunt diferite, sunt și persoane care stau să vadă cum apare capul, să pună mâna pe copil și nu au ceva, nu-i bulversează absolut nimic, dar majoritatea sau caută un scăunel și se așează sau o țin de mână. Noi recomandăm, totuși, să stea la capul pacientei, așa este mai corect. Alții, totuși, ies din salon. Acum, în pandemie în general nu se permite, dar eu sunt pentru”.
Noi am întrebat mămicile ce părere au despre acest subiect. Opiniile lor s-au împărțit. În timp ce unele femei salută o asemenea decizie și spun că participarea tăticului la naștere are doar beneficii, altele sunt mai rezervate și susțin că există și dezavantaje, iar prezența partenerului nu este binevenită. O altă parte dintre participantele la sondaj sunt de părerea că partenerii trebuie să discute acest subiect și să hotărască împreună dacă își doresc sau nu acest lucru, iar bărbații care nu vor să fie alături de partenerele lor în momentul nașterii nu trebuiesc obligați sau șantajați moral să o facă.
Cele mai multe mămici sunt pentru prezența partenerului la naștere
Ecaterina: „Când a aflat vestea despre sarcină, mi-a spus din start că mă va însoți. Mi-a zis ca e și copilul lui, nu doar al meu, ca e un eveniment unic și că nu și-ar dori să îl privez de acest drept. Nu eram încântată de idee. Dar în 9 luni m-am împăcat cu gândul, care ulterior s-a dovedit a fi cea mai bună decizie. El era alături. Mă strângea de mână când îi ceream. Habar nu aveți cât de mult înseamnă asta. Mai ales la noi în țară, unde violența obstetrică e la ea acasă. Atunci când naști ești neajutorata, în unele momente chiar incapabilă să judeci lucid. Dacă ai atunci alături un bărbat, și nu oricare, ci pe tatăl copilului tau – ai totul. El ne proteja. Era acolo. A făcut și poze, imortalizând momentul unic și cel mai important pentru noi. Dacă nu era el acolo – mă simțeam singură și speriată, chiar dacă nu îmi stă în fire. Îi mulțumesc pentru alegerea pe care a făcut-o în acel moment: de a fi alături și de a se implica, luînd decizii în locul meu. Dacă mă întreabă cineva de recomand această practică: indubitabil,da! Doar cu o singură condiție: ar trebui să evaluezi la rece, să îți dai bine seama cat poate duce bărbatul tau. E foarte important să nu fie necesar ca medicii să vă lase pe voi si să se ocupe de tatăl leșinat”.
Magdalena: „Aș putea spune ca este un moment important pentru tată, ca și pentru mamă. Să vadă venirea pe lumea a copilului său, dar sa fie și o susținere pentru soție. Și da, cred ca e bine atât timp cât sunt pregătiți ambii moral. Important este că ambii vor asta . Atât timp când soțul vede procesu, el își schimbă atitudinea față de soție, vede prin câtă durere trece femeia”.
Natalia: „Tăticul era prezent la naștere. Era mai fericit decât mine. Am fost susținută de el 100%. Mi-a șoptit că trebuie să mai repetăm încă o dată”.
Valentina: „Până să nasc eram contra să fie prezent; după ce am născut am înțeles că trebuie să fie alături, după ușă, dar alături! Medicii altfel se comportă cu tine și tu te simți în siguranță. Eram în sala de naștere 2 zile și l-am lăsat să plece și după a început cel mai greu, comportamentul inadecvat al medicului și multe alltele ce au rămas ca o pată neagră în sufletul meu. Și atunci am spus că nu mai vreau să nasc. Soțul știe poziția mea și ea nu se discută, pentru moi al doilea copil e tabu!”
Cristina: „Prima naștere a fost cu soțul alături.… acum urmează să nasc și când mă gândesc că nu o să-i permită (n.r. din cauza pandemiei), nici nu vreau să mă duc la maternitate”.
Lidia: „Lângă mine soțul a fost prezent pe parcurul întregului travaliu, dar și în timpul nașterii propriu-zise. În sala de travaliu eram doar eu și sotul – respectiv, dacă el nu era acolo, eu nu știu dacă era să mă descurc singură. Cu ajutorul lui nu am intrat în panică și pentru simplul fapt că în unele momente nu aveam putere nici măcar să beau apă, iar el mă ajuta să fac acest lucru, mi-a fost extrem de utilă prezența lui! Totuși, pentru a participa la naștere, soțul trebuie pregătit! El trebuie să știe care sunt etapele, ce urmează, el trebuie să fie implicat în proces! Aș putea scrie o carte despre cât de importantă a fost prezența lui pentru mine!”
Patricia: „Absolut PRO prezența soțului la naștere! Soțul meu voluntar a vrut să asiste. Mă bucur enorm de mult că acele clipe le-am petrecut împreună. Pe lângă susținerea, sprijinul pe care mi le-a oferit, ne-a mai și salvat viețile de neglijența medicilor. Sunt pentru prezența soțului la naștere, pentru că minunea trebuie întâmpinată împreună. Iar în al doilea rând, se știe că nașterea e cea mai grea operație medicală, fiindcă depinde direct de medici viața a două sau mai multe persoane concomitent. De aceea, dacă ar putea fi ultimele clipe din viață, de ce să nu fie petrecute împreună?”
Irina: „A fost cea mai frumoasă experiență. Anume faptul că El era acolo și mă încuraja îmi dădea și mai multe puteri. Trăiește și el cu tine acele emoții și primele clipe ale bebelusului. La noi Tati a fost foarte incintat ca l-a lasat sa taie chiar el cordonul bebelusului. Si datorita Lui mi-a ramas nasterea ca o amintire frumoasa
Alina: „E o experiență de neuitat pentru ambii, prima întâlnire cu micuțul nostru – ce poate fi mai frumos. Acest sentiment rămâne imprimat în mintea și inima noastră în culori pe vecie. Iar în perioada travaliului, soțul este o sursă de energie adăugătoare, o susținere fizică și morală, deci sunt doar pro”.
Aliona: „PRO 100%. A stat lângă mine de la 4 dimineața pâna la 7 seara, nu s-a mișcat o secundă, m-a ajutat nespus de mult, o naștere foarte grea, dar datorită lui am reușit, (ÎMPREUNĂ am reușit, cum este și firesc să fie într-o familie). El a dorit să fie prezent și el a fost cel căruia i-au dat lacrimile când a văzut scumpetea noastră de băiețel”.
Malina: „Datorită lui am trecut peste dureri mult mai ușor și parcă eram și mai liniștită știind că va fi acolo, Doamne ferește în caz de ceva. Mi-a dat curaj și m-a susținut foarte mult. În plus, am văzut ambii odată bebele și la ambii ne-au curs lacrimile. Este ceva wow și care nu se poate de exprimat. Eu pot face comparație. Prima naștere a fost fără. Iar femeile care spun ca este “intim”, amuzant. Ca să știți, bărbatul nu sta cu capul între picioarele voastre. El nu vede. A stat la capul meu permanent și mă ținea de mână, ma săruta pe cap și îmi spunea mereu cuvinte de încurajare”.
Ecaterina: „Soțul a fost prezent…eu vroiam, el mi-a acceptat “oful”…după naștere era șocat prin ce trecem noi, femeile, și mi-a spus: acum sunt și mai i-îndrăgostit de tine, prin ce durere ai trecut pentru a-mi dărui copilul așteptat. Deci, pentru, dar desigur pentru bărbații ce sunt cu firea mai tare”.
Alina: „Soțul a asistat la naștere și eram ambii pro încă până la sarcină. Mi-a masat spatele când aveam contracții, m-a ținut de mână și m-a susținut la naștere și a tăiat cordonul când a venit bebele pe lume. Am plâns ambii de fericire și cred că nimic nu e mai frumos ca atunci când ambii părinți își văd minunea pentru prima dată, împreună, pentru că împreună a fost creată. Bineînțeles că depinde mult și de poziția tatălui în privința acestui subiect.
Alte mămici sunt categoric împotriva prezenței partenerului la naștere. Care sunt argumentele invocate de ele, dar și opiniile femeilor care cred că totul se rezolvă doar prin discuții și comunicare între parteneri le puteți citi pe SHOK.md.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!