Propagandă made in China. Cum şi-a „rusificat” Beijingul mesajele referitoare la coronavirus
Cenzurarea informaţiilor referitoare la originea Covid-19 reprezintă, conform CNN, cel mai nou efort al autorităţilor chineze în încercarea de a controla „narativul” legat de originea pandemiei provocată de coronavirus care a depăşit recent pragul de 2 milioane de infectări şi a provocat moartea a peste 125.000 de oameni, de la izbucnirea acestei boli în provincia Wuhan, China, în luna decembrie a anului trecut.
Începând cu luna ianuarie, cercetătorii chinezi au publicat mai multe studii despre Covid-19 în diverse jurnale medicale internaţionale. Aceste studii şi rapoarte au ridicat, în timp, semne de întrebare referitoare la bilanţul oficial publicat de autorităţile.
Suspiciunile au reapărut în condiţiile în care bilanţul epidemiei a crescut vineri brusc şi semnificativ în China, după ce primăria din Wuhan, a revizuit în creştere numărul deceselor şi a raportat 1.290 de morţi suplimentari.
În consecinţă, autorităţile chineze încearcă acum să obţină un control total asupra publicării oricăror rapoarte medicale sau ştiinţifice despre Covid-19.
Propaganda chineză s-a „rusificat” brusc în ultimele luni. „Au devenit ostili şi confruntaţionali”
Un cercetător chinez a calificat pentru CNN, sub protecţia anonimatului, că această atitudine a Beijingului e una dăunătoare, care riscă să obstrucţioneze cercetarea ştiinţifică în această problemă.
„Cred că e vorba despre un efort coordonat al guvernului chinez în a controla total acest narativ şi să meargă pe această idee, ca şi cum epidemia nu ar fi izbucnit, de fapt, în China”, a declarat cercetătorul.
„Propaganda chineză era, până acum câteva luni, foarte diferită”, a declarat, pentru Digi24.ro, analistul politic Sorin Ioniţă.
„Această propagandă era disciplinată şi nu era agresivă. Scopul ei era, în principal axat pe suprimarea criticilor de acasă şi a discuţiilor despre chestiile lor sensibile: Tibetul, Hong Kongul, Taiwanul, minoritatea uigurilor”, a precizat Ioniţă.
În rest, propaganda Beijingului era mai degrabă una pozitivă, de genul „ce frumoasă e China”.
„De câteva luni, chinezii s-au rusificat. Multă lume a remarcat rusificarea propagandei chineze. Au devenit ostili, confruntaţionali şi au băgat această dimensiune, care nu era înainte şi care e preluată de la ruşi – subminarea Occidentului”, a precizat analistul.
„Inclusiv asta cu virusul inventat – chinezii trebuie să acopere chestia asta jenantă pentru regim, că a pornit de la ei, iar asta trebuie acoperită cu tot felul de mesaje”.
Într-o analiză New York Times se arată că atât China, cât şi Rusia, se folosesc de epidemia de Covid-19 pentru a pune la punct ample campanii de dezinformări, care să pună la îndoială capacitatea statelor democratice de a face faţă acestei provocări.
Comisia Europeană a identificat deja o amplă campanie de dezinformare dusă de Rusia în această privinţă. Un site specializat în depistarea ştirilor false a identificat peste 100 de „narative” (teme principale) legate de Covid-19, prezente în peste 2.700 de articole de tip „fake news” provenite de la site-uri apropiate Moscovei, preluate apoi în milioane de postări online.
În cazul Chinei, campania de dezinformare este mult mai agresivă, conform analizei New York Times. Beijingul se foloseşte de o vastă reţea de conturi asociate autorităţilor centrale pentru a răspândi teorii conspiraţioniste şi ştiri false.
Astfel, în perioada următoare se aşteaptă ca autorităţile de la Beijing să înceapă răspândirea a tot mai multor dezinformări legate în special de originea virusului şi a modului în care China face faţă epidemiei.
„China e uşor avansată, faţă de Rusia, şi pentru că e mai puţin vizibilă şi mai puţin expusă. O bună parte din informaţiile care au fost difuzate pe parcursul crizei provocate de coronavirus, vin pe relaţia cu China”, a precizat, pentru Digi24.ro, analistul politic Cristian Pârvulescu.
Cum se provoacă dispreţul şi neîncrederea în autorităţi. Apelul la falsa autoritate
Un „narativ” clasic, folosit atât de propaganda rusă, cât şi de cea chineză este apelul la o falsă autoritate, prin care se încearcă provocarea dispreţului şi a neîncrederii faţă de autorităţile locale, în statele democratice, conform lui Pârvulescu.
Exemplele de medici care dau tot felul de sfaturi şi reţetele-minune care vindecă boala fac parte din această strategie.
„Avem medici care transmit informaţii despre virus. Medici care nu există. Mesaje care, pentru a le da viabilitate, sunt încarnate în personaje pe care oamenii obişnuiţi nu le verifică. Cum instalezi frica? Prin intermediul autorităţii. Care e autoritatea supremă în acest moment? Medicul”
În plus, dacă, în cazul campaniilor de dezinformare ruseşti, un accent deosebit cade pe rolul „idioţilor utili” şi a trolilor apropiaţi Kremlinului, China îşi îndreaptă atenţia şi asupra aşa-zişilor „pragmaticilor utili”, conform lui Sorin Ioniţă.
„Pe lângă idioţii utili, care cred într-un mesaj al surselor de dezinformare şi îl propagă din convingere, mai sunt şi cei care îl propagă interesat. Mă aştept, în cazul Chinei, care are bani, să cumpere reţele de oameni de afaceri. Să cumpere influenţă, prin diverse metode subtile, nu cu plicul. Influenţă offline: să te cultive, să-ţi dea atenţie, să te cheme colo-colo. Există două categorii: pragmaticii şi idioţii utili. Şi balanţa între pragmatici şi idioţi utili e schimbătoare. Iar China pendulează între ei. Pragmaticii se bagă imediat de unde simt vântul puterii”, consideră Ioniţă.