Evenimentul a fost deschis de cântăreaţa basarabeană, care a vorbit despre dragoste şi minimalism, despre simplitate şi „Coloana Infinitului”, preferata sa.
Irina Rimes şi-a început discursul cu un citat din Brâncuşi pe care l-a publicat şi marţi seară pe Facebook: „Arta este oglinda în care fiecare vede ceea ce gândeşte”.
„Am înţeles de ce arta nu cunoaşte graniţe. Nu îndrăznesc şi nu îmi permit niciodată să analizez opera lui Constantin Brâncuşi pentru că nu sunt avizată în artă, nu sunt vreun doctor docent, nu am studii în artă vizuală, dar îmi permit să o simt, îmi permit să mă bucur de sentimentele pe care mi le provoacă. V-aţi dori să vorbesc în termeni academici sau să vorbesc despre modernismul sau despre valenţele stilistice ale lui Brâncuşi?! Dacă aş putea să fac asta nu aş face-o. De ce? Pentru că mie îmi place să trec totul prin prisma imaginaţiei mele. Pentru că imaginaţia mea se exprimă simplu şi sincer şi pentru că aşa mă exprim eu. De aici poate că mă inspir uneori atunci când îmi scriu muzica”, a spus artista.
„Mă uit la Coloana infinitului, de fapt îmi imaginez că sunt acolo, chiar dedesubtul ei şi îmi lipesc bărbia de fierul rece şi mă uit în sus şi văd o scară, o scară ce urcă pe cer şi îmi imaginez cu mintea mea că această scară este arta, arta care îl ridică pe om la cer, arta care îl înnobilează pe om, este manifestarea care îl face om nemuritor. Irina Rimes: Pentru că viaţa omului este scurtă, omul îşi trăieşte veacul şi moare. Dar arta rămâne. Mă uit la coloană, la mărgelele coloanei ca şi cum m-aş uita la o zare de sub grinda casei străbunicilor mei. Mă uit şi mi se face dor. Mă uit la coloană ca un copil care vede o excrescenţă uriaşă a pământului, mă uit şi mă înfior. Mă uit la Coloană şi mi se face dor să cânt. Iertaţi-mă, am emoţii mari”, a spus ea.
Irina a continuat: „Am putea vorbi o veşnicie despre Brâncuşi. Eu aş putea învăţa o viaţă despre Brâncuşi şi la rândul meu, să-i îndemn pe tinerii din generația mea și generațiile mai mici, să înveţe cu mine. Ca artist, mă regăsesc în minimalismul lui Brâncuşi. Mă fascinează felului lui de a se debarasa de toate detaliile inutile atunci când îşi conturează viziunile. Simplitatea acestui om complex pe mine mă inspiră și cred că ar putea să inspire mulți muli tineri care își doresc să-și găsească esența în artă”.
Artista a spus că și-ar dori ca operelele sale să fie ridicate în parcuri și grădini publice, „unde să se joace copiii peste ele, ca şi când s-ar juca peste nişte pietre sau monumente răsărite din pământ, ca şi când ar face parte din natură, nimeni să nu ştie cine le-a făcut, pentru ce sau ce semnifică”.
„Arta este pentru mine, arta este pentru tine. (....) Arta este pentru oricine pentru că nu contează bagajul de cunoștințe și nu contează nivelul de cultură pe care îl ai. Atâta timp cât poți să simți, atâta timp poți aprecia arta sub toate formele ei.
Discursul ei a fost aplaudat cu ovații de cei prezenţi.
Muzeul Național de Artă al României a oferit acces gratuit vizitatorilor și a organizat tururi ghidate în sala Brâncuși din Galeria Națională, unde se găsesc cele 14 opere ale lui Brâncuși, păstrate în România.
Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa - 16 martie 1957, Paris) a fost sculptor, pictor şi fotograf, recunoscut drept pionier al modernismului, este unul dintre cei mai importanţi artişti ai secolului 20. Între lucrările sale se numără „Coloana Infinitului”, „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului”, „Domnişoara Pogany”, „Rugăciunea”, „Somnul”, „Danaida” şi „Cap de copil”.
sursa: News.ro
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!