Reclamantul a solicitat și 6.023,01 de lei, pe care i-ar fi cheltuit pentru întreținerea copiilor, cât timp femeia a muncit în afara țării.
Bărbatul a motivat prin faptul că în timpul căsătoriei a devenit invalid de gradul II, fiind inapt de muncă pe viaţă. El a mai relatat că în acea perioadă, soția a plecat la muncă în Italia și venea acasă foarte rar, iar ulterior a luat și copiii peste hotare și a înaintat cerere de divorț.
Potrivit reclamantului, o perioadă de timp a avut el grijă de copii și i-a întreținut din pensia de invaliditate pe care o primea de la stat, deoarece banii trimişi de pârâtă nu ajungeau nici pentru serviciile comunale.
Bărbatul a mai indicat că după desfacerea căsătoriei a rămas singur şi neajutorat cu o pensie de invaliditate de 718,44 de lei, care nu este suficientă pentru trai. Acesta a invocat datele Biroului de Statistică cu privire la faptul că valoarea minimului de existenţă pentru întreţinerea în medie pe lună pentru un bărbat în vârstă aptă de muncă la sate constituie 2.057,90 de lei (la situația din mai 2018).
Astfel, bărbatul a considerat că diferența dintre pensia sa și minimul de existență stabilit de BNS – 1.339,46 de lei lunar, urmează a fi încasat de la fosta soție, care ar dispune de surse financiare suficiente. Cauza intentată de acesta a ajuns până la Curtea Supremă de Justiție, însă nicio instanță nu i-a dat dreptate.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!