Astfel, femeile, în cele mai multe dintre cazuri, sunt responsabile atât de bucătărie, curățenie în casă, spălarea rufelor şi a veselei, cât şi de educaţia şi îngrijirea copiilor și a bătrânilor din familie. Spre deosebire de femei, bărbaţii sunt considerați responsabili de mult mai puţine probleme și, în mare parte, sunt cei care asigură din punct de vedere financiar familia.
Datele studiului sociologic „Perspectiva femeilor din zonele rurale de pe ambele maluri ale Nistrului” arată că deși majoritatea respondentelor consideră că atât femeia, cât și bărbatul trebuie să se ocupe de creșterea copiilor. Totuși, 24% dintre respondente au afirmat că „mai mult mama” are această sarcină, în timp ce doar 1,3% au ales răspunsul „mai mult tata”.
Percepțiile femeilor cu privire la rolul femeii în cadrul familie, din punct de vedere al liderismului și capacitatea de decizie, sunt mai emancipate. Atunci când au fost solicitate să răspundă la întrebare „Cine ar trebui să conducă în familie, femeia sau bărbatul?”, majoritatea femeilor – 47,7% au optat pentru răspunsul „genul nu contează”. Totodată, procentul participantelor la sondajul de opinie, care consideră că în familie „este de preferat să conducă bărbații” este de 26,6 la sută, și a celor care consideră că în familie „este de preferat să conducă femeile” e de 24,8%.
În ceea ce privește violența în familie, femeile se arată mai reticente în a răspunde. Deși acest fenoment afectează atât victima, cât și societatea în general, de cele mai dese ori femeile nu doresc să discute despre problemele din familiile lor cu alte persoane, deoarece multe persoane consideră că violența în familie este o problemă privată.
„Da, violența în familie este peste o casă la noi, da unde să se ducă ele, și ce face poliția? Poliția face un dosar penal și îl pune să plătească o sumă de bani și el vine acasă să ia acești 300 lei și după revine acasă și după tu cu ce rămâi? Și cine câștigă? Statul. Dar familiile? Știți dacă ar fi așa o situația ca să nu ia din gura copilului, dar la noi știți cum…. Tot din familie se iau banii pentru amendă”, spune una dintre respondente.
Doar 13,7% femei au semnalat că violența în familie le afectează viața, în timp de 68,3% au optat pentru răspunsul „deloc”.
Studiul mai arată că femeile din localitățile de pe malul drept al Nistrului care se declară cel mai puţin afectate de violență în familie sunt: femeile cu vârsta peste 60 ani, cu studii medii incomplete, care nu lucrează sau nu lucrează temporar, au venituri joase și sunt văduve.
Cele mai afectate de violență sunt femeile de 30-44 de ani, cu studii superioare, care au venituri înalte sau medii și sunt divorțate sau căsătorite. Femeile din localitățile de pe malul stâng al Nistrului care susțin că nu sunt deloc afectate de fenomenul violenței în familie sunt femei cu vârsta peste 60 ani, cu studii de liceu/ colegiu sau superioare, nu lucrează, au venituri înalte și sunt văduve sau căsătorite/în concubinaj. Femeile care au declarat că violența le afectează viața într-o mare sau foarte mare măsură sunt cu vârsta de 30-44 de ani, cu studii superioare, salariate sau antreprenoare, cu venituri medii și divorțate.
Una dintre cele mai strigente probleme în Republica Moldova este asigurarea accesului femeilor din zonele rurale la serviciile sociale destinate victimelor violenței împotriva femeilor. Experții afirmă că lipsa Centrelor de asistenţă a victimelor violenţei în familie şi a copiilor lor, și a Centrelor de reabilitare a agresorilor familiali, depărtarea geografică de cele care există în republică și reticența populației față de asemenea servicii, mențin problema violenție în mediu rural. Aceste centre ar asigura protecția victimelor violenţei în familie, ar informa populația despre drepturile lor și ar oferi consiliere profesională juridică, medicală şi psihologică celor care au de suferit în urma violenței.
Studiul sociologic „Perspectiva femeilor din zonele rurale de pe ambele maluri ale Nistrului”, realizat de Institutul de Politici Publice, a avut drept scop să evalueze situaţia femeilor din mediul rural de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv din localităţile limitrofe zonei de securitate, şi să identifice principalele probleme şi bariere întâmpinate de femei în cinci domenii de referinţă: educaţie, sănătate şi protecţie socială, participare civică şi politică, angajare în câmpul muncii, interrelaţionare dintre cetăţenii din dreapta şi stânga Nistrului.
Informația este preluată din Studiul Sociologic „Perspectiva femeilor din zonele rurale de pe ambele maluri ale Nistrului”, realizat cu suportul financiar al Ambasadei Britanice la Chișinău. Conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunile și poziția donatorului.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!