Una dintre cele mai mari grote din Europa e la Briceni
RUINĂ // Din cauza lipsei infrastructurii și lucrărilor de amenajare, accesul în peștera „Emil Racoviță” este interzis
La o distanță de aproximativ 265 km de Chișinău se găsește una dintre cele mai mari peșteri din lume, formată în roci de ghips. Se află în localitatea Criva, raionul Briceni, și are o lungime a galeriilor subterane de peste 91 de mii de metri. Peștera „Emil Racoviță” este pe locul trei printre grotele de ghips din Europa și pe opt în clasamentul subteranelor gigantice din lume.
Acces interzis
În prezent, intrarea în peșteră este interzisă, nu există scări asigurate pentru accesul sigur.
„E periculos de intrat, nimeni nu merge acolo, peștera e la margine de sat. Nu e amenajată, e un câmp gol. Nici drum nu este până acolo”, spun locuitorii satului Criva.
După cum arată studiile, o parte din peștera „Emil Racoviță” a fost descoperită întâmplător în anul 1959, în timpul extragerii ghipsului. Mai târziu, cercetările au fost preluate de oamenii de știință care au descoperit că galeriile sunt interconectate într-un complex enorm de peșteri. Un detaliu important este că, atunci când afară bate vântul, circulația aerului din interior este accelerată, iar când acesta încetează, pe pereți se depun particule fine, iar aerul din peșteră devine mai curat decât cel de afară.
Explozie de ghips
Descoperirea peșterii în anul 1959 se datorează unei explozii la cariera de ghips de lângă satul Criva. După ce golurile subterane au fost eliberate de ape, acestea au fost cercetate de speleologi, care au descoperit aici săli enorme, ce au fost numite ulterior „Sala Cenușăresei”, „Sala cu coloane”, „Sala Daciei” sau „Sala de o sută de metri”.
Aceste săli formează adevărate labirinturi subterane, în care este foarte ușor să te rătăcești. Deoarece, după cum ne spune primarul din Criva, peștera se află sub nivelul râului Prut, unele galerii sunt mereu inundate de apele subterane, iar în altele s-au format adevărate lacuri. În total, în peșteră ar fi fost descoperite aproximativ 20 de lacuri subterane.
Galerii și labirinturi
Peștera, numită în cinstea cunoscutului savant, explorator și speolog român Emil Racoviță, este cercetată și cartografiată pe o lungime de cca 91 km de galerii și labirinturi, care sunt etajate în 3 și 4 nivele, ce se lărgesc pe alocuri, formând săli mari.
Remarcabile sunt „Sala celor o sută de metri”, „Sala așteptării” și „Soborul”, care ating lungimi de circa 60 de metri, lățimi de aproximativ 30 de metri și înălțimi de până la 11 metri. Temperatura aerului în interiorul peșterii variază între +8 și +10 °C.
Apă tămăduitoare
Specialiștii mai spun că apele celor 20 de lacuri din peșteră sunt bogate în săruri minerale, care pot avea un efect curativ asupra organismului uman, deoarece apa trece prin mai multe straturi de roci, aceasta devine saturată cu săruri minerale.
Una dintre caracteristicile inexplicabile ale peșterii constă în faptul că toate sălile și galeriile subterane sunt acoperite din abundență cu un sloi de lut gingaș de cele mai diferite nuanțe, verde, albastru, roșu, negru, alb.
Din acest lut, pe unele trasee subterane, speleologii-amatori au confecționat diferite figurine, care servesc drept indicatoare spre cele mai interesante săli și galerii. În peșteră se găsește și cel mai mare cristal de ghips din Europa, cu un volum total de peste trei metri cubi. Cu toate acestea, vizitele sunt permise doar cu un specialist în domeniu.
„Nu cred că merită investiții”
Contactat de Ziarul NAȚIONAL, primarul localității Criva, Vadim Gorobco, ne-a spus că pentru amenajarea peșterii ar fi nevoie de milioane de euro, dar, în opinia dumnealui, lucrările ar fi în zadar.
„De opt ani de când sunt primar se tot vorbește despre peșteră, dar nu s-a mai făcut nimic. Este periculos în interior, practic trebuie să te pui pe burtă ca să intri, plus că este și mult nămol, accesul este interzis fără un specialist alături. Pentru lucrări de restaurare ar fi nevoie de peste un milion de euro, dar problema este că anual se cheltuiesc trei milioane de euro doar pentru pomparea apei din interior, căci dacă nu se pompează, în 42 de ore peștera este inundată. Pomparea apei se face încontinuu. Starea peșterii trebuie analizată atent de academicieni, să se stabilească dacă merită de investit acolo. Au fost mulți specialiști de peste hotare care au refuzat din start proiectul. Specialiștii europeni înțeleg situația”, zice primarul de Criva.
Potrivit lui Vadim Gorobco, investițiile nu ar trebui băgate „în nămol”. „Nu cred că milioanele de euro trebuie investite sub pământ, nu cred că turiștii ar veni acolo, este mult nămol, în primul rând. Trebuie de analizat foarte atent această situație”, consideră primarul localității Criva.
Pe teritoriul R. Moldova și al Ucrainei
Peștera „Emil Racoviță” se află la aproximativ 150 de metri de granița cu Ucraina, o parte a peșterii se află pe teritoriul Republicii Moldova, iar altă parte ‒ pe teritoriul Ucrainei, adică este proprietatea a două țări. În peșteră efectuează lucrări de cercetare nu numai speleologii ucraineni și cei din R. Moldova. Aici au fost cercetători din zeci de țări ale lumii și de pe diferite continente. În afară de speologi au coborât în peșteră, ca să o studieze, biologi, medici, chimiști în scopul posibilei sale folosiri curative. Potrivit moldovenii.md, oamenii de știință, implicați în studierea peșterii, susțin că până acum a fost studiată doar o parte a labirintului peșterii și nu este exclus că pe viitor vor fi descoperite noi pânze, tuneluri, săli, lacuri și că dimensiunea reală a peșterii se va dovedi a fi considerabil mai mare.
Cei care vor submina democrația și independența R. Moldova, MONITORIZAȚI în continuare de SUA. „Statele Unite ale Americii sunt cei mai importanți parteneri ai R. Moldova atunci când vorbim de sancțiuni”
„Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”: O expoziție dedicată foametei organizate de sovietici în Basarabia și filmul „Omorâți prin înfometare”, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău
Autoritățile R. Moldova, ajutate de 14 Înalți Consilieri UE în procesul de reforme și de integrare europeană: Jumătate dintre aceștia sunt din România