Rusia nu se află în război doar cu Siria. În ultimele zile, unităţile de securitate ale Rusiei au dus bătălii la scară largă contra insurgenţilor din trei republici din Caucazul de Nord – Cecenia, Daghestan şi Ingusetia – şi au urmărit terorişti în jurul Moscovei.
Însă este pe cale să eşueze războiul lui Vladimir Putin împotriva terorismului?, se întreabă Anna Nemţova, într-un articol pentru The Daily Beast.
Zeci de cetăţeni ruşi au fost arestaţi, fiind bănuiţi că au conspirat cu aşa-numitul Stat Islamic pentru a duce la îndeplinire atacuri în ţara natală. De asemenea, 16 reprezentanţi ai forţelor de ordine au fost ucişi în operaţiunile speciale din ultimele două luni, în cea mai mare parte în Caucazul de Nord.
Săptămâna aceasta, serviciul federal de securitate al Rusiei a prezentat situaţia teroriştilor cu legături cu Statul Islamic care ameninţă Moscova şi alte oraşe ruseşti. Rapoartele oficiale din Moscova spun că 4.407 cetăţeni ruşi au fost implicaţi în activităţi extremiste şi sunt o potenţială ameninţare pentru ţară.
Din Cecenia vine ameninţarea pentru Moscova
În Siria, marţi după-amiază, două obuze au lovit ambasada Rusiei din capitala Damasc. Între timp, liderii organizaţiei al Nusra, afiliată al Qaida, au cerut jihadiştilor din toată lumea să-i atace pe ruşi. Însă asta contravine cu ceea ce liderul de la Kremlin a spus – că este necesar ca Rusia să lupte în Siria pentru ca Statul Islamic să nu ameninţe ţara.
„Am ajuns la concluzia că, dacă ne temem că teroriştii vor face ceva, cu siguranţă o vor face. Trebuie să luăm măsuri preventive. Desigur, există riscuri, însă lăsaţi-mă să spun că aceste riscuri existau oricum, chiar dinainte să începem operaţiunile noastre din Siria”, a spus Putin, în cel mai recent interviu pentru Rossia 1 TV.
Însă întâmplările din ultimele trei săptămâni sugerează că acţiunile de prevenire împotriva teroriştilor au avut efecte foarte mici, ba chiar deloc, comentează autoarea articolului. O parte a ameninţării Statului Islamic faţă de Moscova pare să vină din Cecenia, o republică din sudul Rusiei controlată de unul dintre cei credincioşi supuşi lui Putin, Ramzan Kadîrov.
Oficialii de securitate ruşi au anunţat, marţi, că cel mai recent plan pentru atacarea Moscovei a fost ţesut în capitala cecenă Groznîi. Serviciul federal de securitate (FSB) al Rusiei a transmis că au fost reţinuţi câţiva suspecţi, inclusiv unele persoane din Cecenia şi Siria, care plănuiau un atac în Moscova pentru „a destabiliza puterea de stat şi a ne opri să folosim armata împotriva Statului Islamic în Siria”.
Unul dintre suspecţi, Aslan Baisultanov, a primit un ordin de a duce la îndeplinire un atac terorist din partea unui bărbat numit Shamil Cerkizov. Baisultanov a recunoscut, marţi, că a călătorit la Moscova din Cecenia cu explozibili.
De asemenea, directorul FSB Alexander Bortnikov a informat, la o întâlnire a unei comisii antiterorism din această săptămână, că 12 cetăţeni ruşi reţinuţi în Moscova, luni, erau membri ai Statului Islamic şi complici care pregăteau atacuri în mijloacele de transport public din capitală.
Ruşii şi atacurile teroriste
Rusia are o lungă istorie de teroare jihadistă. În ultimii 15 ani, mai mult de 1.000 de oameni au fost ucişi în atacuri teroriste din această ţară. Astfel, oameni nevinovaţi au murit în clădiri aruncate în aer, în metrou, în trenuri şi chiar pe Aeroportul Domodedovo, din Moscova.
Aparent, preşedintele Putin nu a crezut că prin bombardarea Siriei, Kremlinul îi expune pe ruşi unei ameninţări şi mai mari. „Deja ne-am obişnuit să auzim despre un atac terorist aici, un atac terorist acolo”, a declarat Putin, la Rossia 1.
Majoritatea ruşilor sunt terifiaţi de jihadişti. După ce mai mult de 40 de ruşi au fost ucişi în trei atrocităţi jihadiste din mijloacele de transport public, în luna decembrie 2013, un sondaj de opinie a relevat că 78 la sută dintre cei care au răspuns se tem că ar putea deveni victime ale unui atac terorist.
Experţii independenţi notează că ameninţarea teroristă cu care se confruntă Rusia astăzi este diferită de cum era în urmă cu un deceniu – şi este chiar mai gravă.