15:07:20 29.03.2024
Stiri

Securitate alimentară cu pâine mai scumpă

Economie 22.08.2015 13:03 Vizualizări2922 Autor: Ziarul National


Securitate alimentară cu pâine mai scumpă

CEREALE: Recolta de grâu de toamnă din acest an a depăşit 920 de mii de tone, iar necesităţile de grâu alimentar ale R. Moldova sunt estimate la 340 de mii de tone

Victor Negară din satul Carahasani, raionul Ştefan Vodă, este un producător agricol mijlociu, cu câteva zeci de hectare de teren arabil, cum sunt mai mulţi în ţară.

În acest an, gospodarul a recoltat circa 4,5 tone de grâu la hectar, ceea ce este foarte bine, pentru că, în medie pe ţară, recolta la hectar a atins 2,8 tone, potrivit Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Rezultate bune în pofida vremii

„Pentru mine este un rezultat bun, dacă ţinem seamă de anul agricol care a avut mai multe surprize neplăcute – seceta, ploile cu grindină care au făcut mare stricăciune în satul nostru, scumpirile de motorină etc. Numai că pentru a obţine o recoltă serioasă a fost nevoie şi de mari investiţii, care în final nu prea se justifică. La un hectar pentru arat, cultivat, semănat, prelucrarea cu îngrăşăminte, transportare ş.a. în acest an am cheltuit 8 200 de lei. Preţul grâului alimentar pe moment este de 2,40-2,50 lei. Subvenţiile rămân a fi doar pe hârtie şi este uşor de calculat care este venitul curat al ţăranului şi greu de înţeles ce-l mai poate ţine legat de pământ în continuare”, susţine dl Negară.

Şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare se arată mulţumit de bilanţul campaniei de recoltare, deşi atestă mai multe probleme în sector. Într-o conferinţă de presă de la începutul lunii august, ministrul de resort, Ion Sula, a afirmat că recolta de grâu din acest an a depăşit media din ultimii cinci ani, dar este cu 15% mai puţin decât în anul 2014.

„Este un rezultat bun, dacă luăm în considerare condiţiile climaterice nefavorabile din toamna anului trecut şi temperaturile destul de ridicate din luna mai 2015”, a spus Ion Sula, menţionând că, chiar şi aşa, securitatea alimentară şi furajeră a statului este asigurată.

Solicitarea brutarilor

În contextul acestei informaţii relativ optimiste, totuşi, în aceeaşi conferinţă, oficialul a declarat că Asociaţia Brutarilor a cerut majorarea preţurilor la pâine cu până la 15 la sută, deşi a dat asigurări că ministerul va examina toate calculele care să justifice o eventuală scumpire.

Declaraţia despre scumpiri a căpătat contururi reale deja la o săptămână de la conferinţa cu pricina, când Asociaţia Brutarilor şi Asociaţia Naţională a Industriilor de Panificaţie şi Morărit au anunţat că preţurile la pâine şi produsele de panificaţie vor fi majorate cu 15% începând din 15 august, aceasta fiind operată ca urmare a scumpirii făinii şi a creşterii tarifelor la energia electrică şi gaze.

„Majorarea preţurilor la pâine este o necesitate stringentă pentru a evita falimentul sectorului”, declară brutarii, care susţin că din anul 2014 suportă pierderi.

De fapt, producătorii de pâine afirmă că nu este vorba de o scumpire, ci de o ajustare. „Odată ce au fost majorate tarifele, odată ce s-a scumpit grâul şi făina, care ne afectează cel mai mult, toate aceste lucruri trebuie să fie luate în calcul. Resursele energetice reprezintă 11 la sută din costul pâinii, iar 49 la sută preţul făinii”, declara mai înainte directorul general al celui mai mare producător de pâine din ţară „Franzeluţa”, Victor Cojocaru.

Decizia privind ajustarea preţului la pâine a fost luată de consiliul pe produs, al cărui membru este şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Înțelegeri de cartel?

Unii experţi sunt de părerea că procesul aşa-numitei ajustări este în afara legii şi va fi greu de controlat. Afirmaţiile nu sunt lipsite de temei, mai ales că presa regională, încă cu mult înainte de declaraţia Asociaţiei Brutarilor, semnala despre scumpiri simţitoare ale pâinii, chiar dacă acestea au fost introduse subtil, pe neobservate, de la un produs la altul.

Consiliul Concurenței s-a autosesizat și pe 18 august a inițiat o anchetă vizavi de majorarea prețurilor la produsele de panificație.

Combinatul de panificaţie din Bălţi, principalul producător de pâine din municipiu, a majorat, de exemplu, din 14 august preţurile cu aproape 20% la majoritatea produselor. În acelaşi timp, altă întreprindere din localitate a anunţat că abia la finele lunii curente urmează să analizeze toate cheltuielile şi doar după aceasta să ia o decizie privind majorarea preţurilor.

Glutenul – element principal în „schema” stabilirii preţurilor

Modificarea preţurilor la pâine este influenţată semnificativ de creşterea preţului la făină. Costul făinii depinde de preţul grâului alimentar, care la rândul său este în funcţie de calitate.

În acest an, doar 65% din recolta totală de grâu pe ţară este grâu alimentar. În anul trecut, cifra a fost şi mai mică, constituind 40 la sută din total. Acest factor a cauzat creşterea preţurilor la cereale faţă de anul trecut. Astfel, preţul la grâu este 2,8-3,0 lei per kg, faţă de 1,80-2,20 în anul trecut, iar la orz - de 2,50-2,70 comparativ cu 1,50-1,70 lei per kg în anul 2014.

La vânzarea grâului, prețul plătit fermierilor de către traderii de cereale este stabilit în funcție de mai mulți factori: nivelul de preț al grâului în zonă, cantitatea cumpărată și, cel mai important, cât gluten au boabele de cereale. Cum restul elementelor sunt destul de clare, doar chestiunea glutenului îi mai ajută pe unii intermediari să păcălească agricultorii, mai ales pe cei mai mici, care nu au posibilitatea de a-și face propriile analize și care se grăbesc să vândă recolta pecâmp.

În cazul fermierilor mai mari, traderii nu au curaj să se joace. „40-45 de zile după recoltat grâul mai lucrează pentru a avea calităţi mai bune şi a ajunge la parametrii optimi, cu glutenul peste 20. Sunt avantajați fermierii care pot păstra grâul cât mai mult timp. Astfel, poți vinde grâul doar când ai nevoie de bani și când prețul este bun. În condiții bune, grâul poate fi păstrat oricât”, a mai spus Victor Negară.

Fermierii sunt în aşteptarea ploilor bune

Fermierul de la Carahasani susţine că nivelul de gluten este dat nu atât de sol, cât de tehnologia de îngrijire a culturii.

„Azotul este esențial pentru umplerea bobului de grâu și se aplică la ieșirea din iarnă și la împăiere. Vremea îţi poate juca multe feste, cum s-a întâmplat chiar anul acesta, dar dacă susţii tehnologic plantaţia cum trebuie, mai poţi spera să ridici o roadă cât de cât bună”, afirmă Victor Negară.

În timp ce vara încă nu s-a sfârşit, agricultorii se confruntă cu alte probleme care pun în pericol roada de cereale din anul viitor. Seceta care se menţine mai multe săptămâni a făcut imposibilă prelucrarea terenurilor arabile pentru semănatul de toamnă. În aşteptarea ploilor, fermierii au întrerupt aratul, numai că şi această tărăgănare nu poate fi întinsă la nesfârşit.

„Dacă nu plouă bine încă vreo 2-3 săptămâni, rămânem în urmă de tot cu calendarul agricol, ceea ce înseamnă că nu vom reuşi să facem în termenele stabilite lucrările necesare. Iar aceasta înseamnă că începem cu piciorul stâng şi anul agricol 2016”, a conchis fermierul de la Carahasani. Acesta, ca şi ceilalţi agricultori din ţară, indiferent de volumul afacerii, aşteaptă ploaie. Și încă mai trag nădejde că vor vedea şi subvenţiile promise...

Care este grâul de calitate superioară

Andrei Gumovschi, doctor în agricultură, conferenţiar universitar, susține că glutenul este o proteină care se găsește în componența boabelor de grâu, orez sau secară. Cele mai importante elemente care duc la obţinerea unui grâu de calitate pentru panificaţie sunt:

  • însuşirile genetice ale soiului;
    •nivelul de fertilizare;
    •tratamentele contra bolilor;
    •tratamentele contra dăunătorilor;
    •condiţiile climaterice prielnice.
  • Grâul de calitate superioară e un grâu cu boabele tari, care apar sticloase în spărtură şi dă faină multă. Acest grâu are mult gluten, iar glutenul este elastic, tare, nu se rupe la frământat. Se poate întâmpla ca un grâu să aibă mult gluten şi, totuşi, să nu fie de calitate, fiindcă glutenul lui este inferior. Din această cauză, calitatea grâului se mai evaluează şi după conţinutul de substanţe azotate.

    Din punct de vedere al calităţii glutenului, grânele se împart în următoarele grupe:

    •grupa A cuprinde grânele tari, cu 14-16% proteină, de foarte bună calitate;
    •grupa B cuprinde grânele semitari, cu 12-13% proteină;
    •grupa C cuprinde grânele moi, care au sub 11% proteină şi sunt destinate furajării.

    Soiurile de grâu cultivate la noi fac parte din grupa A. Substanţele proteice din bobul de grâu conţin în medie: 2-3% albumină, 10-20% globulină, 50% gliadină şi 25% glutenină.

    Lilia Grubîi


    Top stiri

    Parteneri
    Descoperă
    Punct de vedere NAȚIONAL
    29.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Încă o dată despre u...

    25.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin căzut de pe ca...

    22.03.2024 09:05 Nicolae Negru Nicolae Negru // De ce ideea referend...

    Promo
    Abonament
    Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
    Recomandat
    Sondaj
    Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
    Prietenii noștri

    Widget cu noutăți la tine pe site

    Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

    Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md