Opinie critică a Comisiei de la Veneția pe marginea Legii privind prevenirea şi combaterea terorismului în Moldova
La cererea ministrei Justiției, Victoria Iftodi, Comisia de la Veneția s-a expus pe marginea Legii privind prevenirea și combaterea terorismului. În opiniai Comisiei, există mai multe aspecte ce necesită a fi modificat, astfel încât măsurile de combatere a terorismului să fie compatibile cu legislația internațională și europeană privind drepturile omului.
„Legea nr. 120 necesită o revizuire aprofundată și ar trebui specificată mai clar relația sa cu alte legislații relevante . Comisia de la Veneția este convinsă că o astfel de revizuire se poate face fără a afecta eficiența necesară a mecanismelor și puterilor antiteroriste”, se menționează într-un comunicat de presă emis de Comisie.
Printre cele mai importante amendamente, Comisia de la Veneția recomandă următoarele:
– Președintele Parlamentului nu ar trebui să aibă puterea de a coordona activitățile anti-teroriste; aceasta ar trebui să fie o prerogativă a executivului. În schimb, trebuie pusă în practică o procedură clară și lipsită de ambiguitate: mecanismul de control parlamentar ar trebui consolidat, implicând fie subcomisia pentru Serviciul Secret de Informații, fie un organism mixt de experți, ambii cu prezența puternică a opoziției. Pe lângă examinarea rapoartelor generale, aceste organisme ar trebui să aibă acces la dosarele specifice. Un sistem adecvat de înregistrare a înregistrărilor ar trebui să fie pus în aplicare în cadrul Serviciului Secret de Informații.
– Lista de măsuri pe care Serviciul Secret de Informații le poate lua în cadrul mandatului de „prevenire” (în măsura în care pot afecta persoane particulare) și a obligațiilor corespunzătoare ale persoanelor private trebuie revizuită. Aceste măsuri ar trebui să fie descrise cu precizie cu privire la domeniul lor material de aplicare, iar legea trebuie să prevadă că unele dintre aceste măsuri necesită o autorizație externă (un mandat de judecată, o decizie a procuraturii etc.) și să precizeze măsurile și procedurile relevante detaliat.
– Legea ar trebui să prevadă răspunderea penală și disciplinară a personalului de securitate pentru acțiuni extrem de disproporționate și pentru planificarea și desfășurarea inadecvată a operațiunilor antiteroriste. Statul trebuie să poarte răspundere civilă în cazurile de vătămare cauzate de astfel de acțiuni disproporționate. Utilizarea nediscriminatorie a armei care nu este adaptată situației ar trebui să fie interzisă de lege, iar acțiunile personalului de securitate care au dus la pierderea vieții sau a membrelor ar trebui să facă obiectul unei investigații independente și eficiente.
– Limitările privind raportarea mass-media în timpul unei crize teroriste ar trebui să aibă o durată scurtă și să se refere doar la anumite tipuri specifice de informații (adică forțele implicate în operațiunile de combatere a terorismului, poziția, metodele lor și altele), în conformitate cu principiul de proporționalitate. Jurnaliștii ar trebui să fie liberi să informeze publicul despre situația generală în timpul crizei teroriste, sub rezerva obligațiilor ce le revin în temeiul Convenției europene a drepturilor omului.
– „Listele negre” ale teroriștilor nu ar trebui să se bazeze orbește pe deciziile instanțelor și guvernelor străine. Ar trebui pus în practică un proces eficient de contestare accesibil tuturor persoanelor afectate. Curțile moldovenești ar trebui să poată verifica dacă persoana respectivă este într-adevăr „terorist” în sensul legislației moldovenești și al dreptului internațional. Expulzarea și extrădarea presupusilor „teroriști” este posibilă numai dacă nu contravine obligațiilor Republicii Moldova în baza Convenției din 1951 privind refugiații și a Convenției europene a drepturilor omului.
Opinia integrală a Comisiei de la Veneția despre Legea privind combaterea și prevenirea terorismului poate fi accesată AICI.
