Decretul de acordare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei a fost amânat
Sinodul Patriarhiei de Constantinopol a făcut un nou pas în direcția acordării autocefaliei Bisericii Ucrainene, dar problema nu a fost rezolvată definitv
Material de pe Novaya gazeta
Constantinopolul păstrează tăcerea în cele mai bune tradiții ale Bizanțului. Până în ultimul minut, Sinodul, care s-a convocat în perioada 9-11 octombrie într-o ședință, prezidată de Patriarhul Bartolomeu, nu a admis nicio scurgere de informație privind principala problemă a ortodoxiei moderne: va fi sau nu acordată Bisericii Ucrainene autocefalia (n.r.: independența unei biserici ortodoxe). Cele două mari centre mondiale ale ortodoxiei, Moscova și Constantinopolul, își adjudecă dreptul asupra Bisericii Ortodoxe Ucraniene, iar Biserica Ortodoxă Rusă deja a rupt parțial relațiile canonice cu Patriarhia Ecumenică din cauza că ultima ar fi pregătit autocefalia Bisericii Ucrainene.
În seara de 11 octombrie a apărut prima știre „intermediară” privind ridicarea de către Patriarhia Ecumenică a anatemei (n.r.: excluderea din rândul bisericii) de pe Patriarhul de la Kiev Filaret (Denisenko), excomunicat în 1997 de către Patriarhia Moscovei. Anume Filaret este cel mai evident candidat la funcția de primat al bisericii autocefale unice.
Autocefalia este pregătită la Kiev de doi exarhi de la Constantinopol, Arhiepiscopul Daniel și Episcopul Ilarion. Raportul cu privire la activitatea lor, care a început în Kiev la mijlocul lunii septembrie, a fost prezentat Sfântului Sinod de la Istanbul pe 10 octombrie, curent.
Desemnarea exarhilor a fost etichetată la Moscova drept un act de agresiune: o invazie a Constantinopolului pe „teritoriu canonic”.
Nu se cunoaște nimic despre raportul exarhilor, dar, potrivit unor zvonuri, acesta este destul de reticent: în special, nu s-au adeverit așteptările exarhilor privind suportul masiv pentru autocefalie din partea episcopilor Bisericii Ortodoxe Ucraniene a Patriarhiei Moscovei.
Amânarea acordării Tomosului (decretului) de proclamare a autocefaliei este dictată de faptul că exarhii au nevoie de mai mult timp pentru a-și pune în aplicare mandatul, în principal pentru a convoca adunarea tuturor episcopilor, care doresc să primească autocefalia de la Constantinopol, și de ai ajuta să-și aleagă primatul, care va primi Tomosul . Or, atât Patriarhia de Constantinopol, cât și sponsorii săi politici din SUA au dat de înțeles că problema va fi rezolvată până la începutul campaniei prezidențiale din Ucraina: subiectul bisericesc nu trebuie corelat direct cu cel politic. Începutul campaniei electorale a fost programat pentru data de 31 decembrie, ceea ce înseamnă, că Sinodului de la Constantinopol, care se reunește o dată pe lună, i-au mai rămas doar două ședințe.
Problema bisericească din Ucraina este folosită pentru a slăbi poziția Patriarhului Kiril (Gundiaev).
Timp de o lună după întâlnirea lui Kiril cu Patriarhul Vartolomeu de la Istanbul, Biserica Ortodoxă Rusă nu a putut obține un sprijin clar din partea altor biserici autocefale. La cina festivă de la Lavra Sfintei Treimi din 8 octombrie, patriarhul a și recunoscut că „noi (n.r.: Biserica Ortodoxă Rusă) mergem la ruptură” cu Biserica Ecumenică. Patriarhul de Constantinopol a respins în ajunul Sfântului Sinod ultima propunere de compromis a Moscovei: de a include problema ucraineană în ordinea de zi a conciliului ecumenic. Această inițiativă a fost respinsă oficial chiar și de Patriarhia Bulgară, anterior extrem de dependentă financiar de Biserica Ortodoxă Rusă. Un alt aliat tradițional, Patriarhia Georgiană, are o poziție nesigură. Speakerul Radei Supreme a Ucrainei, Andrei Porubii, a vizitat pe 5 octombrie Tbilisi, unde Patriarhul Ilie i-a promis să nu protesteze împotriva autocefaliei.
Patriarhul Alexandriei și cel al Antiohiei întreprind niște mișcări ambigue, analiștii, însă, le consideră o ultimă încercare de a obține „ajutor” generos din partea Moscovei după o posibilă viitoare ruptură. Astfel, Patriarhul Alexandriei a vizitat la începutul lunii octombrie Odessa, a jurat credință Bisericii Ortodoxe Ucraniene a Patriarhiei Moscovei, dar nu a pronunțat niciun cuvânt despre autocefalie.
Patriarhia de la Antiohia a făcut în ajunul Sinodului de la Constantinopol o declarație în sprijinul Bisericii Ortodoxe Ruse, însă una nesigură și întârziată. Comentând această declarație, protodiaconul Andrei Kuraev scrie: „Și-a dorit Antiohia ca grecii s-o asculte în această problemă? Nu. Ea are nevoie de Fanar (n.r.: așa este numită în lumea ortodoxă Patriarhia de Constantinopol) pentru a se întrece cu Ierusalimul în privința Eparhiei de Qatar. Fanarului nu-i este convenabil să le strice celor de la Kiev petrecerea”. Da, Constantinopolul sprijină Antiohia în lupta sa împotriva Ierusalimului pentru pâinea eparhiei din Golful Persic.
Amânarea deciziei de acordare autocefalie până în noiembrie este o soluție foarte înțeleaptă și vizionară, și, de fapt, nu întărește poziția Bisericii Ortodoxe Ruse. Or, pe 14 octombrie în Ucraina sunt așteptate coliziuni la cele mai importante mănăstiri și lăcașuri sfinte, care se presupune că ar fi puse la cale de BisericaOrtodoxe Ucraniene a Patriarhiei Moscovei împotriva autocefaliei.
Este important ca aceste agresiuni să fie anihilate, pentru a nu juca în struna celor, care doresc un nou război bisericesc în Ucraina. Amânarea decretului este, probabil, cel mai potrivit mod de a face acest lucru.
Foto: Hromadske
