În perioada anilor 2017 – 2018 s-a constat că colaboratorii INP nu cunosc cadrul legal, ceea ce a condus la încălcările de procedură admise de agenţii de patrulare şi numărul în creştere a proceselor-verbale contravenţionale contestate şi anulate de instanţele de judecată.
În cadrul audierilor publice organizate de Comisia securitate națională, apărare și ordine publică s-a discutat despre activitățile de prevenire a corupției, monitorizarea și evaluarea integrității instituționale a Inspectoratului Național de Patrulare (INP), Primăriei mun. Chişinău, întreprinderilor de stat și municipale.
Corupția în cadrul INP
Potrivit CNA, cele mai „populare” problemele identificate sunt: coruperea pasivă şi trafic de influenţă, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi exercitarea împuternicirilor în mod discreţionar, promovarea unor interese private în detrimentul interesului public, exercitarea de presiuni şi abuzuri din partea agenţilor de patrulare, pasarea responsabilităţii de la o entitate la alta şi exercitarea de presiuni asupra conducătorilor auto sau agenţilor economici.
Potrivit statisticilor CNA, 60% din incidentele de integritate înregistrate în perioada de referinţă revin angajaților INP cu studii medii de cultură generală, care au un nivelul scăzut de pregătire profesională şi manifestă dezinteres în activitate.
Corupția în cadrul Primăriei
În cazul evaluării Primăriei municipiului Chișinău, CNA a identificat următoarele probleme care generează riscuri de corupţie: corupere pasivă, trafic de influenţă, abuz în serviciu, cadrul normativ lacunar or lipsa acestuia, probleme privind buna guvernare, factori de risc individuali.
CNA a constatat că peste 50% din Planul de integritate al Primăriei nu a fost îndeplinit în termenii stabiliţi, precum și o atitudine formală la implementarea unor acțiuni. Statisticile CNA arată creşterea numărului incidentelor de integritate, acestea se referă preponderent la eliberarea actelor, gestionarea patrimoniului şi a mijloacelor financiare.
Corupția în instituțiile de stat
În cazul evaluării activității întreprinderilor de stat și municipale au fost identificate o serie de riscuri de fraudă şi corupţie, precum deturnarea de active (patrimoniu), manipularea procedurilor de achiziţii, depăşirea atribuţiilor/abuzul în serviciu a factorilor de decizie, manipularea intenţionată a rapoartelor financiare/ falsul în acte contabile, traficul de influenţă, luarea/darea de mită, nedeclararea conflictului de interese.
S-a constatat că majoritatea întreprinderilor nu dispun de politici interne anticorupție sau coduri de conduită. De asemenea, lipsesc mecanismele reale de denunțare a manifestărilor de corupție. În viziunea managerilor, fenomenul corupției reprezintă cea mai mică problemă cu care se confruntă entitatea.
Totodată, se constată riscul manipulării procesului de achiziţii, generat de lipsa procedurilor stabilite și a controlului din partea fondatorului. Circa 85% din întreprinderi nu deţin un astfel de act administrativ, iar peste 80% nu au creat grupuri de lucru pentru achiziţii.
Concluzii
Potrivit concluziilor CNA, activitatea entităților publice de drept privat nu este suficient de transparentă. Mai mult de 1/3 din întreprinderile fondate de autoritățile locale nu au pagini web pentru a realiza transparența decizională.
