Astfel, conform noii legi, mass-media nu va mai putea afla informații despre contribuabilii respectivi, așa cum prevede în prezent Codul Fiscal. În opinia juristei Tatiana Puiu, expertă în domeniul legislației mass-media, această prevedere din noua lege se bate cap în cap cu drepturile presei stipulate în legislația fiscală și limitează, astfel, dreptul jurnaliștilor de acces la informații.
Declararea voluntară a bunurilor a început la data punerii în aplicare a prezentei legi şi se va încheia la 1 februarie 2019. Potrivit documentului, informațiile aferente executării legii – adică identitatea persoanelor care depun declarații în regimul prevăzut de această lege – se vor prezenta doar la solicitarea ANI, SPCSB și a subiectului declarării voluntare.
Acces restricționat, contrar Codului Fiscal
Jurista Tatiana Puiu este de părere că în acest mod s-a restricționat intenționat accesul mass-mediei la informațiile de interes public despre contribuabili din aceasta categorie. Or, Codul Fiscal prevede expres că mass-media are dreptul de a primi de la organele fiscale informații despre sumele achitate la bugetul public naţional şi/sau încălcările fiscale, dacă acest fapt nu este în detrimentul intereselor legale ale organelor de drept sau ale celor judiciare. Această prevedere a fost anulată în cazul subiecților declarării voluntare, care a micșorat numărul de instituții care pot primi astfel de informații.
„Este o împiedicare a activității jurnalistice. O să depui solicitări de informație, dar ei or să spună că iată, voi nu sunteți subiecți ai acestei legi pentru că subiecții sunt aceste două (categorii). Dar e un nonsens, pentru că în Codul Fiscal este o prevedere care se bate cap în cap cu prevederea aceasta. Atunci autorii trebuiau să excludă prevederea aceasta și să spună că mass-media nu mai are accesul la informații privind încălcările fiscale despre anumiți contribuabili. Reiese că pe toți trebuie să-i excludă, nu numai pe subiecții declarării voluntare”, explică Tatiana Puiu.
Jurista subliniază că persoanele care vor face declarații voluntare, practic, vor rămâne în anonimat pentru societate și mass-media. În opinia acesteia, asemenea prevederi încalcă drepturile jurnaliștilor cu privire la accesul la informație.
În opinia Tatianei Puiu, prevederile respective din legea declarării voluntare sunt în contradicție și cu norma constituțională.
Aceasta privește sceptic și intenția legiuitorului de a indica pe funcționarii publici drept persoane care nu vor putea beneficia de prevederile legii. Drept argument, Tatiana Puiu menționează fenomenul înregistrării bunurilor unor funcționari pe numele rudele lor.
Solicitat să se expună pe marginea acestor prevederi, Ion Preașca, jurnalist specializat pe teme economice, a fost de părere că deși sunt semne că în cazul dat se încalcă drepturile jurnaliștilor, o asemenea prevedere nu este lipsită de raționamente. „Da, aparent se încalcă dreptul presei, dar oricum, în toată lumea e complicat în acest sens. Încearcă să cauți asemenea informații în Elveția, de exemplu. Acolo foarte multe date nu se publică. Trebuie să plătești pentru accesul la datele acestea”, a menționat Preașca.
Jurnalistul mai spune că graba cu care a fost aprobată această lege trezește mai multe dubii, însă, în opinia acestuia, nu trebuie de uitat faptul că unii oameni de afaceri vor să fie protejați pentru că pot deveni potențiale victime ale unor răfuieli. „El dacă nu este protejat, nu o să declare toată averea”, a subliniat Preașca.
Cine nu poate beneficia de legea privind declararea voluntară
Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală a fost adoptată pe 27 iulie 2018 și a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 17 august, când a și intrat în vigoare. Supranumită „Legea amnistiei fiscale”, aceasta prevede posibilitatea declarării acelor bunuri și surse financiare care nu au fost declarate și, respectiv, impozitate anterior, astfel fiind posibilă legalizarea acestora.
Sub incidența acestei legi nu cad persoanele care au ocupat, în perioada de la 1 ianuarie 2009 și până la data intrării în vigoare a legii, funcții publice, cum ar fi președinte, prim-ministru, ministru, judecător, procuror și altele. De asemenea, de această lege nu vor putea beneficia persoanele care au fost condamnate pentru infracţiuni comise în activitatea băncilor Investprivatbank, Banca Socială, Banca de economii, Unibank sau Universalbank, precum și cei care au statut de bănuit sau de învinuit în cauze penale privind infracțiuni aferente activității acestor bănci.
