Raport: În ce măsură R. Moldova respectă standardele anticorupție
Centrul de analiză și prevenire a corupției (CAPC) a lansat un raport alternativ care oferă o viziune a societății civile asupra modului în care normele Convenției Organizației Națiunilor Unite Împotriva Corupției (UNCAC) au fost transpuse în legislația și practicile naționale ale R. Moldova.
Autorii raportului au prezentat modul în care au fost implementate două capitole ale Convenției: „Măsuri preventive” și „Recuperarea activelor”. Aceștia au urmărit analizarea fiecărui articol în parte, care a fost însoțit și de recomandări alternative.
Evaluarea a demonstrat că majoritatea normelor UNCAC au fost preluate de Republica Moldova în legislația națională, cu mici excepții. Dar, aplicarea practică a acestora nu este nici pe departe satisfăcătoare, ceea ce este demonstrat prin studiile, cercetările, sondajele, studiile de caz și informațiile publice la acest capitol, sintetizate și redate în cadrul Raportului.
De exemplu, în cazul articolelor cu privire la politicile și practicile de prevenire a corupției, autorii raportului subliniază că acestea au fost preluate și transpuse la nivel național: există politici, legi și instituții. Însă, instrumentarul și politicile anticorupție adoptate de Republica Moldova nu sunt aplicate de o manieră corespunzătoare, unele instrumente par să se dubleze sau chiar sunt în exces. Mai multe politici anticorupție (conflictul de interese, pantuflajul, avertizorii de integritate) nu sunt înțelese (și, respectiv, nu sunt aplicate) de către agenții publici; nu există un proces de evaluare sistemică și periodică a instrumentarului și practicilor adoptate, care să permită corectarea și ajustarea lor pentru a le conferi eficiență.
„Organismele de prevenire a corupției au fost constant în vizorul politicienilor, care însă nu de fiecare dată au fost diligenți în respectarea independenței instituțiilor și în oferirea tuturor pârghiilor necesare pentru îndeplinirea eficientă a atribuțiilor lor”, se menționează în Raport.
Cât privește măsurile preventive privind judecătorii și serviciile de urmărire, CAPC menționează că legislația națională conține un spectru variat de măsuri preventive menite să asigure integritatea în cadrul sistemului judecătoresc, precum și procuraturii: „În pofida acestui fapt, sondajele și statisticele arată că integritatea în sistemul judecătoresc și procuratură nu este pe deplin asigurată. Implicarea judecătorilor în activități reprobabile, urmărirea penală a acestora pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție și implicarea a unui număr impunător de judecători în ”schemele de spălare a banilor” demonstrează că aplicarea instrumentarului preventiv nu și-a produs efectul. Mecanismele de reacționare la abaterile etice ale judecătorilor și procurorilor, dar și cunoașterea de către aceștia a normelor deontologic continuă a fi ignorate ori chiar nu sunt aplicate”.
O concluzie importantă a acestui exercițiu de evaluare este faptul că legislația, chiar perfect pliată pe prevederile UNCAC și alte standarde internaționale relevante, nu poate fi garantul unei prevenții eficiente a corupției. Mult mai importante sunt implicațiile practice: dacă normele sunt cunoscute și aplicate eficient și cu diligență, dacă există voința autorităților de a descuraja comportamentele lipsite de integritate și dacă publicul larg are încredere și apelează la întreg instrumentarul anticorupție.
Republica Moldova a ratificat Convenția Organizației Națiunilor Unite Împotriva Corupției prin Legea nr.158 din 2007, reafirmându-și astfel aderența la principiile, valorile și normele internaționale de prevenire și combatere a corupției, precum și angajamentul său de transpunere a standardelor anticorupție universale în legislația și practicile juridice naționale.
