Kim Calonius este cunoscut în Moldova pentru faptul că a interpretat mai multe piese în română. Acesta este inginer de profesie, care lucrează la un centru de cercetare guvernamental din Finlanda. Dincolo de profesia sa, el este pasionat de muzică. Face parte dintr-un cor și colaborează cu mai multe trupe. Kim are și rădăcini basarabene, fiind descendentul, Elenei Dragoș și a lui Otto Calonius.
Diez a reușit să vorbească cu Kim și să-l întrebe câte ceva despre Moldova. Vedeți mai jos ce a ieșit.
Ultima dată când Moldova a auzit de dvs, cântați piese în limba română. Care este sursa acestui interes și care este legătura dumneavoastră cu Moldova?
Am rude în Moldova. Stră-străbunelul meu este din Moldova, din câte știu. Mai am și o rudă pe care o știu, Elena se numește. În general, prima dată am fost în Moldova în anul 2009, după aceasta am mai fost de 3 ori și am reușit să mai găsesc mai multe rude acolo.
Cine este Kim Colonius?
Este un familist. Are 3 fiice și un fiu, și trăim în Helsinki. Lucrez undeva cercetător într-o întreprindere, să zicem așa, care face cercetări în domeniul rezistenței materialelor de construcție. Dar, mai am o pasiune.
Muzica?
Muzica, evident. Putem spune că este hobby-ul meu principal. Evident, fac și sport, dar muzica e pe primul loc. Am chiar și concerte, și uneori sunt plătit.
Putem spune că muzica este al doilea job, part-time. Sunteți jumătate inginer, jumătate muzician?
Cam așa ar fi, da.
Să vorbim despre limba română. Cunoașteți ceva în limba română?
Evident, știu cuvinte de bază, cum ar fi mulțumesc, bună dimineața, dar și alte expresii. Nu le țin minte acum. Am învățat cuvinte în română pentru că am început să cânt în română. Nu le știu pe toate, dar am învățat cel puțin cum să le pronunț, atunci când le cânt sau ce înseamnă versurile care le cânt.
Finlandeza este un pic departe ca familie lingvistică de limba română. Cum pare româna pentru cineva care nu o vorbește?
Cred că sună foarte frumos, și nu are sunete iritante, cum le-ar avea alte limbi. Unele din ele au sunete ciudate sau inconfortabil. Româna nu le are. Are ceva cu finlandeza din acest punct de vedere. Evident, sunt limbi cu rădăcini depărtate deja, dar oricum sunt lucruri care se pronunță în același mod.
Ce poeți români cunoașteți?
Eminescu, bineînțeles. Grigore Vieru. Am auzit și de alții, dar în momentul de față nu-mi amintesc.
Care dintre ei sunt traduși în finlandeză?
Eminescu…
Cum se percepe Eminescu în Finlandeză?
Îmi place acest tip de poezii. Sunt despre teme așa mari și universale, cum ar fi moartea, viața, universul. Îmi place cum el le prezintă într-un mod foarte liric.
Cine ar fi omologul lui Eminescu în Finlanda?
Eino Leino. Ei au fost practic contemporani, au trăit prin aceeași perioadă, o perioadă interesantă și din punct de vedere istoric. Eu i-aș compara în primul rând pe ei doi. Sunt similari.
Bine, despre arhitectură un pic. Seamănă Helsinki cu Chișinăul?
S-au dezvoltat practic în aceeași perioadă. Am văzut asemănări, dar voi aveți mai multe influențe sudice, așa, mai de la turci, de exemplu. Noi am aparținut în aceeași perioadă Imperiului Rus, iar țarul a mutat capitala de la Turku la Helsinki pentru a o apropia de St Petersburg. Așa a fost construit centrul actual al orașului.
Să vorbim și despre relațiile dintre Moldova și Finlanda. Sunteți oarecum un prieten al Moldovei…
Evident că sunt interesat în relații bune ale Moldovei cu Finlanda. Prin urmare, aș vrea să ajut și moldovenii aflați aici în Finlanda. Cu birocrația, lansarea unei afaceri, schimburi culturale și educaționale, sau cu orice altceva. Sper să fie o colaborare cu multe rezultate, dar nu va fi ușor. Moldova nu e în UE, iar în prezent nu prea avem așa de multe punți de legătură între aceste două țări. Este greu, dar nu imposibil să pornești de la zero ceva. Nu ar trebui să așteptăm mult, atât timp cât facem ceva, suntem pe calea cea corectă.
