Din 26 decembrie 2017 pe piața media din Găgăuzia a apărut nokta.md – un portal de știri care în scurt timp a început să dea bătăi de cap autorităților din regiune. Acesta este unicul portal care reflectă protestele din țară și care adresează întrebări incomode conducerii locale.
Echipa #diez a discutat cu jurnalistul Mihail Sirkeli, coordonatorul proiectului, și a afla mai multe despre cum e să scrii și cum este să faci jurnalism într-o regiune, unde nu se obișnuiește să se pună întrebări incomode.
Deși a trecut mai puțin de un an de când au apărut, nokta.md s-a evidențiat prin felul lor de a scrie. Potrivit lui Mihail, piața mediatică din Găgăuzia e destul de aglomerată pentru cei 150.000 persoane care locuiesc acolo, unde există 3 canale TV, 3 posturi radio, minim 7 portaluri online, și ziare în fiecare localitate mai mare. Totuși nokta.md e singurul portal care are transparență financiară, iar cititorii știu exact cine este beneficiarul final.
Despre Nokta
Nokta.md a apărut ca un produs al organizației non-guvernamentale „Piligrim-Demo”. Din 2013, misiunea Piligrim-Demo constă în promovarea valorilor democratice şi a drepturilor omului în UTA Găgăuzia, prin implicarea eficientă a cetăţenilor, monitorizarea activităţii autorităţilor şi prin furnizarea serviciilor de expertiză.
Printre donatorii care susțin financiar platforma este organizația americană National Endowment for Democracy (NED), iar pe partea profesională de către proiectul „Start-up-uri în media online în regiunile Moldovei și suport pentru profesionalizarea presei regionale în scopul informării obiective și responsabilizării aleșilor locali”, care este implementat de către Asociaţia Presei Independente (API) şi finanțat de UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii.
Din echipa Nokta.md fac parte 4 persoane: Mihail Sirkeli – coordonatorul proiectului, Anna Dimitrevna – reporteră și vice-redactor-șefă, Elena Celac – reporteră și Nadejda Mlecicova – reporteră. Mai mult, toate materiale de pe platformă sunt semnate. Astfel, reporterii își asumă responsabilitatea pentru ceea ce scriu.
Mihail spune că este destul de greu să scrii în Găgăuzia. Una din cauze ar fi migrație. E greu să găsești pe cineva care să lucreze, dar mai ales care să scrie fără să le fie frică. Totuși, reporterii de la nokta încearcă să scrie despre tot ce se întâmplă în localitățile din UTA Găgăuzia. Mihai ar vrea ca echipa să se mărească pentru a putea realiza mai multe proiecte interesante, să observe fenomene și să asigure o obiectivitate cât mai mare a materialelor publicate.
Ce are Nokta și nu au alte portaluri media din UTA Găgăuzia
Printre principiile după care se ghidează echipa nokta se numără integritatea teritorială a Republicii Moldova, descentralizarea și autonomia regiunii. În același timp, nokta este unicul portal care promovează respectul față de comunitatea LGBT, scriind și despre primul coming out din Găgăuzia, apără drepturile persoanelor cu dizabilități și luptă pentru care autoritățile să pună accent pe asta. De asemenea, echipa nokta ridică probleme și dă întrebări care până în 2017, mulți nu voiau sau nu puteau să le pună.
Atitudinea autorităților față de nokta este una critică, spune Mihail, deoarece până la apariția nokta, se știa ce platforme sunt loiale autorităților sau fiecare știa ce politician stă în spatele platformei și se cunoșteau interesele, iar acum, inclusiv Bașcana Găgăuziei, se simte supravegheată și taxată pentru orice greșeală, de aceea evită să vorbească cu presa.
De asemenea, nokta scrie și despre evenimentele care se întâmplă în Moldova. Nokta fiind singurul portal care a scris despre protestele din acest an din Chișinău și despre cazul profesorilor turci de la liceul „Orizont”.
Amenințări și laude
În vara anului 2017, organizaţiile neguvernamentale de media din Republica Moldova se declarau îngrijorate de atacurile şi ameninţările aduse jurnaliștilor de la Nokta după publicarea unui articol critic care o viza pe şefa Departamentului Cultură şi Turism, membra Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia Maria Semionova şi solicitau procurorilor să apere drepturile garantate de legislaţia Republica Moldova în exercitarea profesiei de jurnalist.
În articolul publicat pe portalul Nokta.md se menţiona că Maria Semionova având statut de funcţionar public desfăşoară şi activitate de antreprenoriat, fiind prezentator la nunţi şi alte evenimente, ceea ce contravine legii. Potrivit declaraţiei ONG-urilor de media după publicare, jurnaliştii redacţiei au fost intimidaţi pe reţelele de socializare şi ameninţaţi de soţul funcţionarei cu agresiunea fizică.
În același timp, comunitatea de cititori adunată în jurul platformei laudă activitatea pe care o are echipa nokta, deoarece aceștia pun punctele pe i. Mihail spune că după incidentul cu Maria Semionova, atât alte platforme media, cât și autoritățile au început să se uite cu alți ochi, iar cititorii au apreciat curajul jurnaliștilor.
Planuri de viitor
Mihail spune că ar vrea ca în următoarea perioadă să existe 5 reporteri în echipă, pentru ca să facă mai multe proiecte. Unele vor ține de istoria regiunii, despre perioada Marii Uniri, cât și despre perioada sovietică, deoarece locuitorii știu prea puține despre asta ceea ce stârnește conflicte. De asemenea, ar vrea ca să se pună accentul și pe igiena din instituțiile educaționale, mai ales despre WC-uri.
Un proiect interesant pe care nokta.md ar vrea să-l implementeze ar fi despre cultura dezbaterilor, care în regiune lipsește, și implicarea tinerilor.
Totuși, Mihail spune că este important ca portalul să se mențină pe piață și să livreze în continuare acea calitate a conținutului. În 2018, portalul nokta.md este unul dintre candidații la Premiul Naţional de etică şi deontologie profesională jurnalistică.
Pentru a ști ce se petrece în Găgăuzia, nu ezitați să citiți știrile de pe nokta.md. sau să urmăriți pagina de Facebook Nokta.md
***
Proiectul „Start-up-uri în media online în regiunile Moldovei și suport pentru profesionalizarea presei regionale în scopul informării obiective și responsabilizării aleșilor locali” este implementat de către Asociaţia Presei Independente (API) şi finanțat de UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii.
