01:18:31 20.04.2024
Stiri

O nouă „CIOCNIRE” între SUA si RUSIA! Trump, obligat să reacționeze

Știri 23.09.2018 16:08 Vizualizări2047 Autor: Ziarul National
O nouă „CIOCNIRE” între SUA si RUSIA! Trump, obligat să reacționeze mediafax.ro


O serie de membri ai Congresului SUA, de la ambele partide, nu agreează poziţia conciliantă a lui Donald Trump faţă de Vladimir Putin. După summit-ul de la Helsinki al celor doi lideri, suspiciunea asupra efectelor discuţiei netransparente din capitala finlandeză a dus la decizia Senatului Congresului SUA să elaboreze o rezoluţie de consolidare a vechilor sancţiuni aplicate Rusiei şi de introducere de noi sancţiuni. Această rezoluţie răspunde şi altor problematici actuale de politică externă ale SUA, cum ar fi participarea la NATO, criminalitatea cibernetică şi implicarea Rusiei în campaniile electorale din SUA şi din alte ţări, energia, ca şi restricţiile impuse companiilor americane în relaţiile economice cu companiile ruse.

Noua politică externă a SUA, bazată pe principiul wilsonian “America First“ reflectă, în general, opiniile majoritare ale populaţiei americane. Efectele pozitive ale politicii economice a preşedintelui Trump au dus, cel puţin, la o lipsă de critici ale opoziţiei democrate faţă actuala politică economică a SUA în plan internaţional.

Politica lui Trump faţă de Rusia pare, însă, total diferită de cea a propriei administraţii, ca şi de cea a Congresului SUA. Aspectele legale privind posibila implicare a serviciilor de informaţii ale lui Putin, în sprijinul lui Trump, în campania electorală, sunt subiect al investigaţiei aflată în desfăşurare în SUA, ca problemă internă majoră. Nivelul de transparenţă a acestei investigaţii este o decizie a structurilor de forţă. Ceea ce este însă important pentru restul lumii este capitolul lecţii învăţate, sau lecţii de învăţat, pentru alte state, potenţiale ţinte, care le permite să cunoască mijloacele şi strategia folosite de Rusia pentru a influenţa politica internă a unui stat, chiar a celui mai puternic stat al lumii ca şi procesul său electoral.
Aspectul legat de implicarea Rusiei în campania electorală din SUA, intervenţia în Ucraina, politica faţă de Siria sau cazul Skripal sunt considerate de către Congresul SUA suficiente elemente pentru aplicarea de sancţiuni la adresa Rusiei. În felul acesta, Trump, care are mereu cuvinte de apreciere pentru Putin, se poziţionează, în ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia, pe partea opusă nu numai faţă de administraţia sa şi Congresul SUA, cât şi faţă de majoritatea populaţiei.

Istoricul sancţiunilor SUA aplicate Rusiei
Sancţiunile SUA împotriva Rusiei au început imediat după invadarea Crimeii. Pe data de 17 martie 2014, SUA, UE şi Canada au introdus un prim set de sancţiuni aplicate unor ţinte precise din Rusia. Aceasta se întâmpla la o zi după referendumul din Crimeea şi la câteva ore înainte ca Putin să semneze decretul prin care Rusia recunoştea Crimeea ca stat independent, acţiune premergătoare anexării acestui teritoriu ucrainean la Rusia.
Aproape 700 de persoane şi companii ruseşti sunt vizate de sancţiunile aplicate de SUA. Pentru anumite persoane sunt blocate conturile în străinătate şi/sau o serie de proprietăţi.
Printre persoanele cărora li se impun sancţiuni sunt oameni de afaceri ca Oleg Deripaska şi Viktor Vekselberg, ca şi politicieni ca Serghei Ivanov şi Dimitri Rogozin sau Valery Gherasimov, actualul Şef de Stat Major General al Rusiei. Din categoria marilor companii pot fi amintite Rosneft, Gazprom, Sberbank, VTB Group. Acestea sunt doar cele mai cunoscute nume, lista fiind foarte mare.
Dacă primele sancţiuni au fost aplicate ca urmare a participării sau implicării la invadarea şi anexarea Crimeii, precum şi în confruntările separatiste din sud-estul Ucrainei, pe parcursul ultimilor 4 ani, listele cu persoane sau organizaţii cărora li s-au impus sancţiuni au crescut odată cu noi acte săvârşite de Rusia. Acte ce au fost considerate atacuri directe la adresa unor principii umanitare sau democratice. S-au introdus sancţiuni în urma adâncirii investigaţiilor referitoare la participarea serviciilor de informaţii ruse la campania electorală americană din 2016 şi pentru participarea aceloraşi servicii la atacul cu agentul neuroparalitic Noviciok asupra fostului agent dublu Sergei Skripal şi a fiicei sale, în Marea Britanie. În ceea ce înseamnă sancţiunile economice este bine cunoscut cazul blocării accesului companiei Deripaska United Co. Rusal la un contract de 140 milioane USD în domeniul industriei aluminiului.
Pe data de 28 iulie 2017, Senatul SUA a votat cu 98:2 o rezoluţie cu titlul: “Actul pentru combaterea adversarilor Americii prin sancţiuni“ HR 3364. Aceasta se referea la “Combaterea agresiunilor guvernelor Iranului, Federaţiei Ruse şi Coreei de Nord“. Sancţiunile referitoare la Rusia au fost aplicate pentru o serie de acte de agresiune ca: subminarea securităţii cibernetice, nivelul înalt al corupţiei, construirea de facilitaţi de transport a petrolului cu subminarea economiei unor anumite ţări, nerespectarea legislaţiei internaţionale pentru drepturile omului etc. De asemenea documentul prevede şi sancţiuni aplicate cetăţenilor si companiilor americane ce desfăşoară acţiuni comerciale sau de alt gen cu Rusia, încălcând restricţiile impuse de guvernul american. Acestea se referă la: tranzacţii efectuate cu structuri de apărare sau informaţii ale Rusiei, participarea la dezvoltarea de conducte petroliere ale Rusiei, investiţii sau participări la privatizarea proprietăţilor de stat ale Rusiei şi altele. De asemenea, documentul face referiri la posibilitatea de implicare a Rusiei în campaniile electorale din Europa şi Eurasia.
Preşedintele Donald Trump a semnat această rezoluţie care a devenit lege.

Noi sancţiuni
Implicarea Rusiei în alegerile din Statele Unite din anul 2016 a fost dovedită de către comisia SUA constituită în acest scop. Membrii staff-ului lui Trump care au mijlocit aceste intervenţii sunt sub investigaţii penale, unii dintre aceştia mărturisind implicarea. Pe măsură ce procesul penal se extinde, sancţiunile pe care SUA le aplică Rusiei sunt din ce în ce mai multe.
Deşi Donald Trump manifestă o oarecare reticenţă atunci când este vorba de sancţiunile aplicate Rusiei şi chiar o tendinţă de uşurare a acestora, Congresul SUA a avut o activitate intensă pe această temă în vara anului 2018, aceasta finalizându-se cu rezoluţia cu titlul: “Actul privind apărarea securităţii americane de agresiunea Kremlinului“, dată publicităţii pe data de 1 august 2018. Iniţiată de 6 senatori aparţinând celor două partide reprezentate în Congresul SUA, rezoluţia se referă la principalele direcţii ale politicii de securitate a SUA, răspunzând unor întrebări pe care şi le pun în prezent statele lumii.
Conform rezoluţiei, preşedintele SUA trebuie să sprijine guvernul şi agenţiile federale pentru a face faţă ameninţărilor guvernului Rusiei şi pentru a preveni interferenţa acestuia în procesul democratic şi în instituţiile SUA. Preşedintele trebuie să solicite public Federaţiei Ruse să înapoieze Crimeea Ucrainei, să nu mai acorde sprijin violenţelor separatiste din sud-estul Ucrainei, să renunţe la ocuparea unor teritorii ale Moldovei şi Georgiei (mascată ca prezenţă de impunere a păcii!), ca şi la sprijinul acordat guvernului sirian al lui Bashar-al-Assad. Preşedintele trebuie să condamne fără echivoc interferenţa actuală a lui Vladimir Putin în procesul democratic şi în instituţiile SUA.

Congresul SUA consideră ca fiind corecte concluziile serviciilor de informaţii ale SUA potrivit cărora Federaţia Rusă a interferat şi continuă să interfereze cu structurile guvernamentale ale SUA.

Referitor la participarea SUA la Alianţa Nord – Atlantică, prin rezoluţia sa, Congresul SUA este categoric, afirmând că: “Statele Unite vor participa activ, ca membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, prin: susţinerea principiului de bază al apărării colective, aplicarea legii şi rezolvarea paşnică a disputelor, întărirea capacităţii de coordonare şi descurajare a statelor membre, sprijinirea procesului de creştere a Alianţei cu noi state care îndeplinesc condiţiile de aderare“.
Rezoluţia subliniază importanţa sancţiunilor aplicate Rusiei, prin rezoluţiile care s-au referit la acestea, şi menţionează importanţa cooperării cu Uniunea Europeană în impunerea acestora.
În textul rezoluţiei există şi capitole referitoare la opoziţia fermă a Congresului SUA privind retragerea din Organizaţia Atlanticului de Nord, dar şi la sprijinul pentru întărirea NATO, modernizarea diplomaţiei publice, neproliferarea armelor chimice, prevenirea actelor de crimă cibernetică, combaterea interferenţei în procesele electorale, ca şi o prezentare extinsă a sancţiunilor impuse Rusiei cu referire la aceste delicte ce afectează securitatea statului.

Tot în vara anului 2018 au mai fost votate rezoluţii ale Congresului SUA referitoare la „Actul pentru securitatea în cooperarea în domeniul energiei”, ce prevede sancţiuni referitoare la realizarea conductei North Stream 2 ca şi „Actul pentru protecţia americană de interferenţa Rusiei”, elaborat imediat după întâlnirea Trump – Putin de la Helsinki. Acesta din urmă se referă, în termeni concreţi şi extinşi, la protecţia cyber a sistemelor de vot. Există deja suspiciuni în acest sens bazate pe date referitoare la potenţiala implicare a serviciilor ruse de informaţii în alegerile pentru Congresul SUA din toamna anului 2018.
Din punct de vedere al componentei economice a sancţiunilor impuse Rusiei conform noilor rezoluţii se referă la: datoria suverană a Rusiei, energie, instituţiile financiare de stat şi North Stream 2.

Sancţiunile care se referă la datoria suverană a Rusiei se aplică investitorilor americani cărora li se interzice achiziţionarea de bond-uri de pe piaţa rusă.
Sancţiunile care se referă la energie vor fi, probabil, cele care vor afecta cel mai mult economia rusă şi, în aceeaşi măsură, companiile americane. Se interzice companiilor americane să facă societăţi mixte, în domeniul energiei, cu companiile ruse. Acolo unde aceste societăţi deja există, companiile americane sunt obligate să se retragă fără a primi niciun fel de compensaţii. Un astfel de exemplu îl constituie Consorţiul privind realizarea conductei de transport al petrolului din Marea Caspică, din care SUA va fi obligată să se retragă. Impunându-se noi sancţiuni unor companii ruse de energie, în cazul în care acestea făceau afaceri cu companiile americane, acestea din urmă vor fi obligate să se retragă din afacere.

Sancţiuni indirecte

China este sancţionată pentru achiziţionarea de armament rusesc, achiziţii care sunt subiect al sancţiunilor americane împotriva Moscovei, după amestecul în alegerile din SUA, din 2016. Sancţiunile împotriva Departamentului de Dezvoltare a Echipamentelor (EDD), agenţia militară chineză care supervizează tehnologia de apărare intră în vigoare imediat şi îl vizează şi pe directorul agenţiei, Li Shangfu. Acestora li se interzice solicitarea de licenţe de export americane şi participarea la sistemul financiar al SUA, iar cetăţenilor americani li se interzic orice afaceri cu firma şi şeful acesteia, care figurează şi pe lista neagră a Departamentului Trezoreriei. Sunt incriminate achiziţiile a 10 avioane SU-35 şi a unor echipamente pentru sistemele de rachete aer-sol S-400, tranzacţii realizate anul acesta prin Rosbonexport, principala companie de export al armamentului a Federaţiei Ruse.

Faptul că pe lista neagră au mai fost adăugate 33 de persoane şi entităţi asociate cu forţele armate şi serviciile de informaţii din Rusia, confirmă supoziţiile că şi sancţiunile aplicate Chinei, pe subiectul menţionat, au ca ţintă tot Rusia, chiar dacă nu poate fi neglijat nici conflictul comercial dintre Beijing şi SUA.

Poziţia preşedintelui SUA

În anul 2016, în plină campanie electorală, Donald Trump a fost întrebat dacă ar recunoaşte Crimeea ca teritoriu rus. Răspunsul său a lăsat să se înţeleagă că această opţiune va fi pusă în discuţie. Această atitudine conciliată a lui Trump faţă de Putin, a culminat, în ochii unor congresmeni americani, cu atitudinea preşedintelui SUA la summit-ul de la Helsinki. Întâlnirea cu uşile închise, a celor doi lideri, a creat mari suspiciuni în rândul aceloraşi membrii ai congresului. Îngrijorarea acestora faţă de faptul că Trump ar putea să transforme în acţiuni conciliate concrete “prietenia“ cu Putin, i-a făcut pe aceştia să introducă o rezoluţie care să-i îngrădească libertatea de mişcare preşedintelui SUA în acest domeniu al politicii externe a SUA.
Probabil că, până să devină lege, rezoluţia propusă de Senatul SUA va mai suferi modificări. Sensul ei însă nu se va schimba.
Reacţia fermă a Congresului SUA, ca şi situaţia preşedintelui, ca element central al investigaţiei privind implicarea Rusiei în campania sa electorală, au zădărnicit oarecum intenţiile acestuia în relaţia cu Putin astfel încât, după Helsinki nu au mai avut loc întâlniri ale celor doi lideri, aşa cum aceştia intenţionau, iar întâlnirile la nivel inferior au avut subiecte punctuale şi nu au reuşit să detensioneze situaţia.


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
19.04.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Despărțirea apelor p...

15.04.2024 09:20 Nicolae Negru Nicolae Negru // Simțul realității și...

12.04.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Recensământul ca o f...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md