De ce Diaspora scrie pentru ZdG?

De curând, pagina Diaspora din ZdG a ajung la cea de-a 80-a ediţie. S-a scris cu mult dor, cu lacrimi şi furie în ea. S-a scris cu disperare, pe fugă, din metrouri pariziene sau de la conferinţe la Seattle. În câteva fraze, autorii paginii au răspuns la întrebările: de ce scriu pentru ZdG şi ce înseamnă pentru ei colaborarea ZdG-Diaspora?

Irina VanPatten, SUA:

„Cred că iniţiativa ZdG de a deschide pagina Diaspora ca o platformă pentru ca cei plecaţi să-şi poate exprima vocea a fost una dintre cele mai frumoase ale anului 2016. E un pod de aur care ne ţine aproape, deşi suntem departe. Ziarul are nevoie de noi şi noi avem nevoie de ziar. Uneori mă gândesc că e straniu că am fost nevoită să plec de acasă pentru că n-am putut să-mi realizez visurile, iar mai apoi să mă întorc acasă prin ZdG, să-mi împlinesc visurile nerealizate în calitate de scriitor. Într-un fel, ZdG a descoperit America (ori pe mine în America), căci de fapt, nici nu mi-am dat seama cât de important a fost pentru mine personal să scriu acasă”.

Natalia Balan, Italia:

„Sunt de aproape 20 de ani în Italia. Având prilejul şi onoarea să public în ZdG, mă simt mai aproape de casă. Mă bucur că pot să particip într-un mod atât de discret şi, totuşi, atât direct la ceea ce se întâmplă în ţară. Credeam şi cred că mesajul nostru de printre străini are un efect pozitiv pentru conaţionali. Noi ne dorim un viitor frumos şi liniştit acasă, împreună cu cei dragi. Aşteptăm cu nerăbdare reîntoarcerea la baştină, încrezuţi că, prin intermediul fiecăruia, se poate contribui la crearea unei societăţi mai bune. Rămânem activi şi plini de speranţă în schimbări bune pentru Moldova”.

Violina Ahtemenciuc, Canada:

„Am descoperit proiectul „Ziarul de Gardă – Diaspora” prin intermediul grupului „Adoptă un vot”, pe Facebook. Am început să scriu pentru ZdG pe la sfârşitul anului 2016. Atunci, acest proiect a apărut ca o revelaţie, a fost la timpul şi la locul potrivit. Pentru că câştigase alegerile actualul preşedinte, simţeam că pierd orice speranţă pentru un viitor demn în R. Moldova. Înţelegeam că era aproape imposibil să aduci spre oamenii din satele Moldovei adevărul, că toate căile de informare au fost acaparate şi controlate pentru a limita accesul populaţiei la adevăr. Aflând despre acest proiect al ZdG, m-am bucurat enorm. În sfârşit, am început să văd o lumină plăpândă, care mi-a întors speranţa într-un viitor mai bun pentru Moldova. Acum ştiu că pentru cei care citesc ZdG, adevărul îşi poate croi drum spre locurile care recent păreau indisponibile. Acum le putem transmite mesajul nostru celor de acasă. Am avut şi câteva semne că articolele noastre sunt citite şi că pot schimba ceva. Am fost contactată de persoane de acasă şi din alte ţări, care într-un fel sau altul au avut tangenţă cu articolele mele, fapt care m-a încurajat să continui să scriu. Acum, când mă apropii de o perioadă de doi ani de când particip în acest proiect, înţeleg că fiecare dintre noi clădeşte cărămidă cu cărămidă viitorul Moldovei şi că, până la urmă, poate va fi, totuşi, bine”.