Expert: Amnistia fiscală poate contribui la determinarea coaliției de guvernare după alegerile parlamentare din 2019

Parlamentul a adoptat trei legi referitor la politica bugetar-fiscală și amnistia de capital. Pachetul a fost mult comentat în societatea moldovenească și a provocat o serie de îngrijorării din partea partenerilor de dezvoltare.

„S-a așteptat ca pachetul de legi să fie respins de președintele Igor Dodon, însă el dimpotrivă a promovat pachetul de legi și a venit cu o serie de comentarii pro, de susținere, a acestor legi” constată, politologul, Ion Tăbârță în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.

Un pachet similar de legi fost adoptat în anul 2007, pe timpul guvernării comuniste, despre care se vorbea atunci  că vă determina o stimulare economică și va deschide noi locuri de muncă.

Ulterior, s-a recunoscut că pachetul de legi nu a avut efectul scontat, ba dimpotrivă, nu este exclus că în spatele pachetului de legi a stat un grup restrâns de interese. O parte din experți leagă „laundromatul” cu acel pachet de legi adoptat în 2007, al cărui început a fost așa-numita „notă Reidman” referitoare la „banii nomazi” din anul 2005.

În documentul elaborat de fostul consilier economic al președintelui Voronin se vorbește despre banii care nu au o proveniență clară și circulă prin bănci. După 2009, pachetul de legi care a făcut posibil „laundromatul” a fost aprobat la necesitățile și interesele grupurilor economice din subteranul politicii moldovenești.

„În anul 2014, pe lângă „laundromat”, a avut loc și devalizarea sistemului bancar cu circa un miliard de USD. Acești bani stau conservați undeva și-și așteaptă destinația. În anul 2016 guvernul Filip a reușit să stabilizeze situația economică din țară și a reușit să încheie un acord cu FMI. Însă imediat după semnarea acordului la începutul lui decembrie 2016 a apărut un pachet de legi similar celui din 2007 și care se aseamănă cu  pachetului adoptat recent de parlamentul Republici Moldova. La acea vreme, pachetul a fost respins ca urmare a reacției prompte a societății civile și a atitudinii negative față de legi din partea partenerilor de dezvoltare. De fapt, reieșind din mai multe estimări, acel pachet de legi urma să transforme Republica Moldova într-o spălătorie regională, totodată zădărnicind investigația Kroll și descurajând mediul de afaceri”, susține Ion Tăbârță.

Acest pachet de legi, în conexiune cu legea acordării cetățeniei pentru investiții, în opinia multora, reîntregește tabloul prin care Republica Moldova riscă să se transforme într-o spălătorie regională de „bani murdari”, iar miliardul furat să fie legalizat în țară de aceleași persoane care l-au furat. Președintele Dodon, în loc să stopeze, a adoptat cele trei legi și a completat în spațiul public argumentele guvernării în adoptarea pachetului de legi referitor la politica bugetar-fiscală și amnistia de capital. Generalizate, argumentele președintelui susțin voalat acțiunile guvernare ambalate, evident, într-un manifest antioccidental.

În concluzie, Ion Tăbârță spune că urmările pachetului de legi cu privire la politica bugetar-fiscală și amnistia de capital sunt incerte pentru Republica Moldova. Deocamdată, adoptarea celor trei legi a dus la deteriorarea relațiilor Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare. Or, normalizarea acestor relații va impune anularea pachetului de legi, soarta lui fiind dependentă de viitoarea configurație a puterii.

O noua guvernare proeuropeană la cârma Republicii Moldova, pentru ași normaliza relațiile sale cu partenerii de dezvoltare, va fi nevoită să renunțe la aceste legi.

După alegerile din februarie 2019, o guvernare dintre forțele proeuropene, cum a fost începând cu anul 2009, pare imposibilă pentru că actuala opoziție proeuropeană din Republica Moldova este intransigentă cu partidul de guvernare.

Cel mai probabil, deși la moment nimeni nu vorbește de acest lucru, se prefigurează o guvernare de centru-stânga dintre PDM și PSRM, echilibrată geopolitic. Este prematur să vorbim despre anumite scenarii post-electorale, datele prolemei fiind mult mai complexe decât par la „prima vedere”, însă pachetul de legi poate fi „o piatră de temelie” care poate contribui la formarea viitoarei coaliții de guvernare în Republica Moldova.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.