Justiţia la TOMOGRAF
În timp de Parlamentul R. Moldova a efectuat o reformă fiscală criticată dur de experţi şi de instituţii internaţionale, care suspectează liber la posibile acte de corupţie, comise sub acoperirea respectivei reforme, în timp ce legiuitorii au decis că cea mai potrivită zi pentru alegerea unui nou parlament nu ar mai fi în toamna curentă, aşa precum se preconiza, ci tocmai la sfârşitul celei de-a doua luni de iarnă din 2019, iată că CNA a identificat un subiect demn să eclipseze aceste decizii suspecte ale puterii. Subiectul s-ar chema sănătatea oamenilor, văzută la Tomograf. În săptămâna eclipsei totale de lună, operaţiunea „Tomograf” a venit să eclipseze alte subiecte, politice şi sociale, greu de depăşit în condiţiile unui stat guvernat abuziv.
Da, e înspăimântător să descoperi 14 medici, încadraţi, după cum spune CNA, într-o grupare infracţională, care estorca bani de la pacienţi, pentru investigaţii tomografice. Şi sumele de bani descoperite prin birouri, prin bănci şi pe la domiciliile suspecţilor par impresionante. Ceva, însă, nu se leagă în această „eclipsă”. Acum un an, cineva dintre colegi insista să ajungă la un examen tomografic la Centrul Republican de Diagnosticare Medicală (CRDM). A insistat asupra unei programări, dar i s-a spus ferm că fără o îndreptare a medicului specialist nu va putea fi supusă acestui examen medical complex. A telefonat în secţia supusă, acum câteva zile, percheziţiilor, a vorbit şi cu Silviu Condrea, dar la fel nu a fost acceptată la examinare, în lipsa unei recomandări medicale. Specialiştii i-au explicat clar că razele radioactive implicate în efectuarea unui astfel de examen pot fi periculoase pentru sănătate, motiv din care trebuie respectate dozele radiaţiei folosite şi trebuie ţinut sub control numărul expunerilor la anumite intervale de timp. Deşi a fost extrem de insistentă, acea colegă nu a reuşit să facă un examen tomografic, în lipsa recomandării medicale şi a unei trimiteri de la medicul de familie. În aceste condiţii încerc să înţeleg cum, în cât timp, medicii percheziţionaţi în urmă cu câteva zile au reuşit să adune peste 7 milioane de lei, în diferită valută, recurgând la presupuse estorcări de bani de la pacienţi? Câţi pacienţi cu dolari, euro, lei o fi trecut prin birourile acestora, în condiţiile în care, preţurile oficiale, afişate în mai multe clinici deţinătoare de tomografe computerizate, variază între 650 şi 8400 de lei, în dependenţă de complexitatea examenului efectuat? Ce spun suspecţii (prin avocaţii lor) despre aceste sume de bani? Pacienţii, cei care au plătit pentru astfel de servicii, au fost mulţumiţi sau nu de concluziile medicale? Cât de sigure, cât de autentice au fost acestea?
După percheziţiile de la CRDM, CNA a fost generos cu publicul aflat în suspans, ajutându-l, într-un fel, să uite de „trucarea” datei alegerilor parlamentare, de reforma fiscală, făcută, chipurile, în interesul cetăţenilor, dar ochind alte interese, ale celor cu bani mulţi, spălaţi prin firme obscure, dar mai ales de miliardul furat. CNA a mediatizat două convorbiri telefonice între doi medici. În prima convorbire, ar fi fost vorba despre o pacientă „suspectă”, care nu le-ar fi inspirat încredere doctorilor. În cea de-a doua secvenţă, se vorbea despre faptul că un interlocutor i-ar fi transmis altuia patru cărţi, despre care vroia să se asigure că au ajuns la destinaţie. Aceste două secvenţe să fie cele mai tari argumente de funcţionare a reţelei?
Dintre cei 14 suspecţi, unul o fi acceptat să colaboreze cu anchetatorii şi a fost eliberat, pentru a fi cercetat în stare de libertate. Alţii, câţiva, rămân în arest preventiv. Ce garanţii există astăzi că cei care instrumentează acest dosar suspect vor acţiona ca la un examen tomografic, cu exactitate şi profesionism.
