Comunitatea #occupyguguta a organizat al treilea nebriefing săptămânal tradițional. Prin urmare, tinerii zic că nu fac altceva decât să continue tradiția prin care un grup de cetățeni fără funcții publice alese în stat să inițieze ample programe pe chestiuni de interes public major sau de actualitate, să inițieze transformări și reforme complexe. Nebriefingul comunității are de regulă loc a doua zi după briefingul Partidului Democrat.
„În săptămîna ce s-a scurs, comentatorii de la Publika ne-au băgat în seamă și, suprinzător, au fost de acord cu noi că briefingurile PD sunt triste.
Sâmbătă am făcut o mică acțiune de salubrizare la Cafeneaua Guguță: am curățat spațiul din jurul cafenelei, terasa și scările, spațiul lateral de sub etajul doi. Am adunat cam o caroserie de deșeuri de diferite feluri. La Cafeneaua Guguță nu s-a făcut curățenie de zeci de ani. Acest lucru arată că aceste companii – Finpar Invest, Regata Imobiliare – care au deputați, judecători, firme de pază – nu pot asigura ordine și curățenie într-un spațiu de câțiva ari și au pretenția să asigure ordinea într-o țară întreagă. Acest lucru mai arată că aceste companii (și oamenii care le conduc și conduc, prin cumul, și țara) au grijă doar de spațiile ce le aduc lor personal profit și le e în cot de bunurile publice, de faptul că dețin încăperi în spații precum Grădina Publică.
Salutăm inițiativa Partidului Democrat, anunțată la briefingul lor de ieri, de a facilita accesul la locuințe pentru cetățeni prin implementarea proiectului Prima Casă 3. Acest program al democraților vine după proiectele Prima Casă 1, Prima Casă 2.
Noi le propunem democraților să nu se chinuie până să ajungă la Prima Casa 3 000 000: noi știm ce caută ei și cum se numește acest program: Locuințe accesibile pentru toți!
Doar un program public, ce nu ar opera discriminări și care ar fi destinat tuturor cetățenilor, ar putea să amelioreze condițiile de trai ale tuturor moldovenilor.
Pentru că, la moment, măsurile prevăzute atât de proiectul Prima Casă 1, 2 cât și 3 sunt parțiale, discriminatorii și părtinitoare.
Aceste proiecte:
# țintesc grupuri specifice de populație: familii tinere, familii de funcționari și familii cu copii. Acestea nu sunt unicele grupuri ce întâmpină dificultăți în a-și asigura o locuință. De asemenea, ni se pare problematic că, chiar dacă de fiecare dată proiectele destinate locuințelor sociale se adresează unui alt grup de populație, familia ”tradițională” rămâne a fi unica formă legală de asociere a cetățenilor pentru a beneficia de pe urma acestor reforme. Astfel rămân în afara acestor proiecte familiile monoparentale, cetățenii care încă n-au format o familie, persoanele care din varii motive nu vor sau nu pot să aibă copii, sau cetățenii care trăiesc într-un alt fel de relații decât familia tradițională: concubinaj, parteneriat.
# De asemenea, proiectele discriminează cetățenii și pe criteriul de vârstă: există destui cetățeni cu vârstă de peste 45 de ani care fie nu au o locuință fie au una care este sub standardul minim de trai (locuințe informale, condiții insalubre, lipsa facilităților de bază, un număr mare de persoane locuind într-un spațiu mic – invităm pe sceptici să facă o vizită oricărui cămin de tip familial din Chișinău sau oricare alt oraș al țării),
# și pe criteriul de mărime a veniturilor – este îngrijorător faptul că doar cetățenii ale căror venituri sunt mai mari decât salariile medii pe economie sunt eligibili pentru aceste programe, astfel acești cetățeni sunt pedepsiți pentru lucruri ce nu depind de ei (este de datoria guvernului și autorităților să facă tot posibilul ca salariul mediu pe economie și chiar salariul minim pe economie să poată asigura accesul salariatului la o locuință decentă).
# De asemenea, un aspect în general neglijat al acestor programe publice de creștere a accesibilității locuințelor este efectul economic generat. Mai concret, aceste programe își propun să dezvolte două sectoare: cel bancar și cel al construcțiilor, fără a lua în calcul alte ramuri ale economiei naționale precum industria ușoară, industria chimică, industria materialelor de construcție etc.
Mecanismul prin care are loc acum finanțarea este următorul: statul, prin intermediul băncilor, finanțează achiziția de locuințe, atît cele deja construite cât și cele în proces de construcție.
În același timp nu există nici o prevedere în Regulamentul acestor programe despre proveniența materialelor de construcție, despre faptul că cel puțin o parte dintre acestea (noi am propune o proporție de măcar 65 %) ar trebui să fie produsă local, în Republica Moldova. În acest fel, creșterea volumului de lucrări în sectorul construcțiilor ar avea drept efect și creșterea altor industrii conexe și, pe termen lung, stimularea economiei naționale.
Așa cum sunt la moment aceste programe masive de investiții publice stimulează procurările de materiale de construcție din afară fără a contribui semnificativ la dezvoltarea economiei naționale. Ajungem, în acest fel, să stimulăm prin infuzie de bani publici moldovenești dezvoltarea industriilor din România, Polonia, Ucraina, Federația Rusă.
Considerăm acest lucru inadmisibil.
La final vrem să reiterăm și celelalte revendicări tradiționale ale comunitățiii #occupyguguta:
# validarea rezultatelor alegerilor locale din 20 mai și 3 iunie 2018 din mun.Chișinău.
# anularea sistemului electoral mixt.
# modificarea Legii privind Partidele Politice în scopul liberalizării dreptului la asociere și participare politică.
# returnarea Cafenelei Guguță în patrimoniul public și instituirea unui moratoriu pe construcții pe teritoriul spațiilor cu statut de monument protejat.
# instituirea salariului de trai decent în Republica Moldova.
# egalarea pensiei minime cu coșul minim de consum. Considerăm un fapt indecent că în această țară mărimea pensiei pentru majoritatea populației este sub coșul minim de consum”.
Puteți urmări activitatea comunității #OccupyGuguță pe FB, telegram și twitter.
