Principală  —  IMPORTANTE   —   Statul și-a onorat obligațiunile: CtEDO…

Statul și-a onorat obligațiunile: CtEDO a pronunțat decizia în dosarul de omor în care a figurat Țuțu

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a făcut publică decizia în cauza Veretca c. Moldovei. Instanța europeană a respins ca fiind vădit nefondată şi inadmisibilă cererea soției lui Alexei Veretca, cel care a fost împușcat mortal în aprilie 2012. Curtea a considerat că R. Moldova și-a onorat obligaţiile sale potrivit Articolului 2 (Dreptul la viață) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind investigarea circumstanțelor morții acestuia.  Curtea s-a pronunțat doar asupra investigației organelor de drept, nu și asupra vinovăției persoanelor vizate sau a sentințelor pronunțate de Judecătoria Orhei.

Alexei Veretca, în vârstă de 42 de ani, a fost împușcat mortal în seara zilei de 28 aprilie 2012, lângă restaurantul „Doi Haiduci” din Codrii Orheiului. Un grup format din peste 12 persoane a fugit de la locul crimei. Printre aceștia se număra actualulul deputat Constantin Țuțu și amicii săi: Ion Corco­del, Vasile Cojo­caru, Oleg Pru­teanu, Radu Andri­ţco, Dumi­tru Colo­mei­ciuc şi Ale­xan­dru Oni­ş­ciuc, oame­nii legii obţinând pe numele fie­că­ruia din­tre ei man­date de arest.

Ini­ţial, pro­cu­ro­rii i-au învi­nuit pe toţi cei impli­caţi în acel schimb de focuri de par­ti­ci­pare la omor. În scurt timp însă, Denis Rotaru, pro­cu­ro­rul secţiei exer­ci­tare a urmă­ri­rii penale pe cauze exce­pţio­nale din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG), deci­dea ca Oleg Pru­teanu, Vasile Cojo­caru şi Con­stan­tin Ţuţu să fie acu­zaţi doar de huli­ga­nism. Toate astea după ce Ion Corco­del a admis că el ar fi fost cel care a tras în Ale­xei Veretca.

La 13 mai 2016, prima instanță a considerat că Țuțu, alături de ceilalți inculpați acuzați doar de huliganism, și nu de omor, să fie achitați. Respectiv, Ion Cordodel este singurul condamnat în acest dosar. El și-a recunoscut vina și a fost cercetat în stare de libertate. Corcodel s-a ales cu o sentință cu opt ani de închisoare, Judecătoria Orhei însă a decis ca el să fie încătușat decât dacă va fi găsit vinovat și de Curtea de Apel Chișinău. Corcodel s-a ales şi cu o interdicţie de a părăsi ţara, fiindu-i retras paşaportul. Lui Țuțu, instanța a dispus să-i fie restituită inclusiv arma pe care o deținea în momentul producerii crimei și din care, atunci, procurorii au stabilit că Țuțu a împușcat trei gloanțe.

La instanța de apel, dosarul a ajuns în vara aceluaiași an, iulie 2016, fără a avea vreo finalitate până în prezent. Ca şi la Orhei, şedinţele de la CA Chişinău au fost amânate de mai multe ori. Ultima şedinţă de judecată, din 13 iunie, curent, a fost întreruptă, iar următoarea a fost programată abia pentru 12 septembrie.

La început de octombrie 2017, Ion Corcodel, împreună cu alte persoane din aşa numita grupare „Borman”, printre care şi Oleg Pruteanu, participant şi el la crima din Codrii Orheiului, au fost reţinuţi într-un alt dosar, intentat pentru trafic de droguri. Potrivit şefului adjunct al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cauze Speciale, Vitalie Busuioc, urmărirea penală s-a încheiat, iar dosarul a fost trimis în judecată.

După ce procurorii au scos de sub urmărire penală pe Vasile Cojocaru, Oleg Pruteanu și Constantin Țuțu, soția bărbatului decedat s-a adresat la CtEDO, unde s-a plâns în temeiul Articolului 2 din Convenție, că ancheta în circumstanțele morții soțului ei nu a fost eficientă.

În 2016, Curtea a cerut Guvernului R. Moldova explicații pe marginea cazului. Curtea a solicitat Guvernului să prezinte întregul dosar penal pentru examinare, să dea explicații cu privire la scoaterea de sub urmărire penală a celor trei inculpați trei inculpați, să ofere informații de ce procesul penal s-a desfășurat în spatele ușilor închise, fără accesul părților vătămate și, contrar prevederilor art. 2 al CEDO, care prevede necesitatea efectuării unei anchete efective a tuturor circumstanțelor din dosar.

Prin decizia CtEDO, făcută publică la 12 iulie, se precizează că Ion Corcodel a fost cel care a împușcat soțul reclamantei, iar din materialele cauzei nu a rezultat faptul că și celelalte persoane ar fi tras cu arma de foc în mașina în care acesta se afla. Curtea s-a pronunțat doar asupra investigației organelor de drept, nu și asupra vinovăției persoanelor vizate sau a sentințelor pronunțate de Judecătoria Orhei.

Versiunea evenimentelor care a fost acceptată de către anchetatori a fost că un grup de bărbaţi care au venit în parcare au avut intenţia să bată victima dar nu să o ucidă. Aceasta s-a întâmplat doar după ce victima a efectuat o împuşcatură din pistolul său înspre unul dintre atacatori şi  Ion Corcodel a împuşcat înapoi.

În continuare, Curtea a notat, că aparent, din materialele dosarului toate pistoalele utilizate în cadrul conflictului, inclusiv cele care aparţineau lui Constantin Țuțu și Ion Corcodel, erau arme înregistrate. „În aceste circumstanţe, în opinia Curţii, nu a fost nerezonabil pentru anchetatori de a presupune că atacatorii nu ar fi utilizat arme înregistrate dacă ar fi avut intenţia de la bun început de a împuşca victima. Pentru motivele de mai sus, versiunea evenimentelor, după cum a fost acceptată de către anchetatori pare a fi plauzibilă. Corespunzător, renunţarea la acuzaţiile în privinţa lui Vasile Cojocaru, Oleg Pruteanu și Constantin Țuțu nu pare să fie nerezonabilă sau arbitrară”, se arată în decizia publicată de Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului.

În ceea ce priveşte eficienţa investigaţiei privind implicarea lui celor trei în atacul asupra victimei şi maltratarea acesteia, Curtea a notat că această chestiune este în afara scopului prezentei cereri care vizează doar renunţarea la acuzaţiile în privinţa acestora.

Totodată, cu referire la materialele cauzei, Curtea a precizat că reclamanta a fost audiată de anchetatori imediat după omorul soţului şi a primit calitatea de victimă în cadrul cauzei penale.

„Ulterior se pare că ea nu a manifestat interes faţă de investigaţie pe durata primelor luni. În particular, dosarul nu conţine vreo dovadă a cererii de acces la materialele dosarului sau făcând alte cereri privind ancheta. Aparent doar după ce a fost informată despre decizia de a renunţa la acuzaţiile împotriva luiVasile Cojocaru, Oleg Pruteanu și Constantin Țuțu , ea a decis să aibă un rol activ şi să conteste aceste decizii după ce i-a fost acordat acces la materialele cauzei. Este adevărat că reclamanta nu a fost prezentă în cadrul şedinţei din 17 octombrie 2012, la Judecătoria Rîşcani. Totuşi, acest fapt singular nu este suficient pentru Curte pentru a concluziona că investigaţia nu a fost eficientă în sensul Articolului 2 din Convenţie. Aceeaşi chestiune este valabilă în ceea ce priveşte plângerea reclamantei privind omisiunea autorităţii de a verifica convorbirile telefonice dintre toate persoanele implicate şi de a asigura materialul video de la locul uciderii soţului acesteia”, se arată în decizia Curții.

„Având în vedere circumstanţele speţei şi modul în care investigaţia a fost realizată, precum și renunţarea la acuzaţiile în privinţa lui V.C. şi C.Ţ., Curtea a considerat că statul pârât și-a onorat obligaţiile sale potrivit Articolului 2 din Convenţie”, notează Curtea, respectiv, consideră cererea reclamantei drept „vădit nefondată şi inadmisibilă în sensul Articolelor 35 §§ 3 şi 4 din Convenţie”.