Statele Unite au repetat miercuri avertismentul că ar putea sancţiona firmele occidentale care participă la proiectul conductei de gaze Nord Stream 2, prevăzut să conecteze Germania direct la resursele Rusiei, informează Reuters.
„Am spus clar că firmele care colaborează la proiectul sectorului de conducte pentru exportul energiei din Rusia, se angajează într-o activitate care implică riscul de sancţiuni”, a declarat agenţiei Reuters un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington. „Credem că aceasta (conducta) ar submina securitatea energetică şi stabilitatea generală a Europei, furnizând Rusiei un alt instrument pentru constrângerea politică a ţărilor europene, în special a Ucrainei. Rusia înţelege că acest proiect dezbină Europa şi foloseşte acest lucru în avantajul său”, a declarat oficialul scrie hotnews.ro
Nord Stream 2, cu o capacitate de transport de 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, a fost pe larg dicutată și controversată în UE, o serie de țări est-europene respingând cu vehemență proiectul energetic ruso-german. Acestea se tem de problemele lor energetice, deoarece sunt ocolite de gazoduct. Gazoductul se întinde pe 1.224 km, de la Vyborg din Rusia, pe marginea graniței finlandeze de la Marea Baltica, și până la Lubmin, în Germania, unde e punctul terminus al conductei.
Ucraina acuză ca proiectul divizează Europa:
Președintele Consiliului de Administraţie al companiei ucrainene Naftohaz, Andri Kobolev, avertiza in luna aprilie că proiectul gazoductului Nord Stream 2 este un „cal troian” pentru Uniunea Europeană şi „contravine intereselor Europei”. „Naftogaz încearcă să explice acest lucru partenerilor săi europeni” – a subliniat Kobolev. „Dacă această conductă va fi, totuşi, construită și pusă în funcțiune, europenii vor trebui să plătească un preţ serios, potrivit Rador, care citeaza Korrespondent.
„Prețul pentru lansarea Nord Stream 2 va fi divizarea UE” – a avertizat şeful Naftohaz, care consideră că, pentru a-şi atinge acest obiectiv, Moscova va folosi tactica „dezbină și stăpânește”. „Domnul Putin va suna în Polonia și va spune: „Vreţi gaze ieftine ca în Germania? Dacă doriți același avantaj competitiv, haideţi să discutăm, între timp, şi alte chestiuni’. Apoi, va suna în Slovacia, în Ungaria și în alte țări din Europa Centrală și de Est.
Polonia acuză un proiect politic: „Problema este că Trump va pleca la un moment dat, iar noi vom rămâne cu germanii care sunt tot mai proruși”
„Cât venin american și central-est european trebuie să ai în tine și câtă rusofobie ascunzi în tine, pentru a avea ceva împotriva gazoductului Nord Stream 2? Este vorba totuși de cel mai mare proiect de infrastructură al Europei, în care sunt angajate concerne din Rusia, Germania, Austria, Olanda, Franța și Marea Britanie și care oferă locuri de muncă unor mii de oameni. Principalul concern dintre ele, Gazprom, sprijină cluburi de fotbal, investește în cultură și chiar repară biserici. Proiectul este un model din punct de vedere ecologic, este în armonie cu Baltica”- aceasta este versiunea afișului, care atârnă poate deasupra patului lui Gerhard Schröder, fostul cancelar al Germaniei, iar acum cel mai devotat propagandist al gazoductului NS2, scria in mai cotidianul polonez Rzeczpospolita.
Scurt istoric
„Mult noroc”, scria fostul președinte si premier rus, Dimitri Medvedev, pe o conducta pentru gazoductul de la Marea Baltica, Nord Stream.
Pe 9 aprilie 2010, începea oficial construcția acestuia, in Golful Portovaya din Rusia. Gazoductul se întinde pe 1.224 km, de la Vyborg din Rusia, pe marginea graniței finlandeze de la Marea Baltica și până la Lubmin., în Germania, unde e punctul terminus al conductei.
Peste 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale urmează să ajungă aici, in fiecare an. Operatorul Nord Stream AG investește un total de 7,4 miliarde de euro, pentru a asigura aprovizionarea directă a gazului rusesc, în Europa.
În august 2011 a fost finalizată prima conductă și s-a sudat ultima conexiune dintre conducta Nord Stream din Marea Baltica și conducta continentala OPAL.
La 8 noiembrie 2011 a fost momentul unei inaugurări: cancelarul federal Angela Merkel și președintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, au deschis, printr-un gest simbolic, robinetul de gaze. La inaugurare au luat parte multe personalități politice.
O jumătate de an mai târziu, s-a pus in functiune a doua parte a conductei Marii Baltice. Gazul rusesc a început sa curgă, din octombrie 2012. Regizorul Serghei Popov a deschis, simbolic, a doua conducta din Nord Stream, in orașul rus Portowaya.
Pentru producția a 126.000 de țevi, care au fost necesare pentru construirea gazoductului, constructorul francez Eupec a deschis, in 2008 o fabrica in orășelul german de coasta, Sassnitz. După finalizarea conductei, fabrica s-a închis, din lipsa de comenzi.
