Deutsche Welle despre Moldova lui Plahotniuc: O dictatură construită pe absurditate

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Guvernarea de la Chișinău se răzbună pe Uniunea Europeană, alimentează sentimentul antieuropean în Moldova și încearcă să amortizeze propagandistic lovitura de imagine pe care a primit-o din partea UE după retragerea încrederii. Cel puțin, la această concluzie ajunge jurnalistul moldovean Vitalie Călugăreanu într-o analiză pentru Deutsche Welle.

După decizia Parlamentului European de a suspenda finanțarea Moldovei, urmare a invalidării alegerilor locale din Chișinău, câștigate de liderul opoziției anti-sistem Andrei Năstase, președintele PDM, Vlad Plahotniuc, a amenințat oficial UE că guvernarea de la Chișinău nu va mai respeta „condiționalitățile din diferite acorduri”, fără a preciza dacă se referă și la Acordul de Asociere Moldova-UE. Nu a uitat să-și mascheze furia față de UE după fraza îndrăgită a populiștilor: „PDM-ul se va baza pe interesele cetățenilor”. Iar vicepreședintele PDM, Vladimir Cebotari, a numit marți, în bătaie de joc, rezoluția Parlamentului European „o hârtie”: „Noi nu avem nevoie de acestă rezoluție ca să continuăm să ne onorăm angajamentele noastre. Suntem serioși, pentru ca să nu avem nevoie de astfel de hârtii”.

Alimentează ostilitatea față de UE

Democrații au emis și un comunicat în care menționează că rezoluţia Parlamentului European nu va avea efecte de ordin economic sau financiar asupra Guvernului şi nici asupra cetăţenilor Republicii Moldova. Iar ca să fie mai convingători au anunțat marți un nou proiect grandios – apă potabilă și canalizare pentru toate localitățile din țară, asigurând că „bugetul de stat devine din ce în ce mai puternic”. Numai că proiectul ar urma să înceapă în 2019, adică după alegerile parlamentare din toamna acestui an. Altfel spus, democrații lui Plahotniuc speră că alegătorii vor ciupi din această „nadă electorală” și că-i vor vota la toamnă, pentru a avea apă la robinet, chiar dacă, politic, îi detestă. În paralel cu acest mesaj adresat alegătorilor, democrații au mai lansat unul primarilor încă neracolați de PDM (în condițiile în care alegerile parlamentare se vor desfășura în baza sistemului electoral mixt): în pofida suspendării finanțării din partea UE, PDM a anunțat marți majorarea cu 50% a salariilor funcționarilor din administrația publică locală începând cu luna august.

Concomitent cu această „îmbrățișare” sufocantă a funcționarilor locali, exprimată printr-o grijă cu un profund iz populist, democrații au demarat o campanie deschisă de denigrare a Uniunii Europene în Moldova. Demnitari PD-iști de prim rang au acuzat zilele acestea UE de presiuni (au spus că liderii UE le-ar fi cerut să se implice în treburile justiției în vederea validării alegerilor), de imixtiune în treburile interne ale Republicii Moldova: „Am fost și eu sunat, la fel ca premierul Pavel Filip. Au fost anumite aluzii că trebuie să facem ceva pentru validarea mandatului de primar. Am întrebat ce trebuie să fac eu în calitate de președinte al Parlamentului? Să sun judecătorul? Eu nu pot să sun judecătorul, pentru că asta înseamnă dosar penal. Cum noi, politicul, să intervenim în actul justiției? (…) Bineînțeles că nimeni nu a zis direct să sun judecătorul, dar modalitatea prin care se discuta… încercați să faceți ceva”, a explicat șeful Parlamentului, Andrian Candu, la un post TV afiliat PDM.

Acuzații halucinante: UE, vinovată că Plahotniuc a acaparat justiția

Mai mult, democrații au acuzat UE că s-ar face vinovată de eșecul reformei justiției în Moldova pentru că UE a insistat ca această reformă să fie făcută. Asta chiar dacă ani la rând UE a atenționat autoritățile de la Chișinău că mimarea reformelor în justiție nu va trece. Mai grav, premierul moldovean a recurs la tertipuri lacrimogene, sensibile pentru a arăta cât de „rea” este UE pentru că a sistat finanțarea Moldovei. El a spus că banii din asistența macrofinanciară a UE erau planificați pentru alimentația copiilor din școli și grădinițe și pentru salariile profesorilor. Indirect, premierul pretins „pro-european” a sugerat că acum copiii din Moldova vor rămâne flămânzi din vina UE, iar profesorii – săraci tot din cauza deciziei UE de a suspenda finanțarea – un cadou nemaipomenit, în an electoral, pentru stânga pro-rusă care, văzând că moldovenii votează geopolitic, și-a concentrat toate eforturile propagandistice în a compromite UE și a înclina balanța electorală în favoarea socialiștilor pro-ruși ai lui Igor Dodon. Indirect, gestul premierului PD-ist a trădat miza post-electorală a PDM-ului: o alianță de stânga cu PSRM după alegerile parlamentare din toamnă.

Cursul politicii externe, deturnat

Primele semnale despre o eventuală schimbare a cursului politicii externe au fost date săptămâna aceasta prin convocarea la Chișinău a ambasadorilor Republicii Moldova. Întâlnirea fruntașilor PD, Andrian Candu (președinte al Parlamentului) și Pavel Filip (prim-ministru) cu ambasadorii a avut loc după ce vineri cei doi, urmând exemplul liderului PD, Vlad Plahotniuc, au împroșcat UE cu mesaje agresive cu tentă electorală. Numai că, în timp ce Plahotniuc amenința vineri cu nerespectarea condiționalităților din diferite acorduri, la întâlnirea cu ambasadorii, finul său, Andrian Candu, a declarat că „angajamentele europene rămân o prioritate absolută” și că „prioritatea Parlamentului rămâne integrarea europeană a țării și respectarea angajamentelor asumate în acest proces”.

Se pare că de vineri până marți tactica decidenților PD s-a schimbat. Vineri, nervos, din cauza rezoluției votate în Parlamentul European și după acuzațiile de capturare a statului care au răsunat, la adresa sa, în forul european, Plahotniuc părea hotărât să „ardă” Moldova – să o arunce în brațele Rusiei ca să se răzbune și să-și asigure libertatea pentru încă 4 ani într-o combinație post-electorală cu pro-rușii lui Igor Dodon. După un week-end „răcoros”, Andrian Candu a mai făcut o încercare de a menține aparențele – a indus ideea că PDM mai are dreptul să fâlfâie drapelul UE chiar călcând în picioare principiile sacre ale UE în materie de democrație. Pare convins că imperiul mediatic stăpânit de PD va reuși să transforme în succes eșecul acestei guvernări care și-a furat propriul poporul și a pus povara miliardului de dolari furat din sistemul bancar în cârca cetățenilor la 10 luni de la învestirea Guvernului. PDM pare decis: va continua să călărească fantoma îndreptățirii până dincolo de absurditate. PDM se teme de furia poporului, cochetează cu acesta, îi promite ceea ce vrea să audă, dar este conștient că democratizarea societății înseamnă sfârșitul acestui regim și pușcărie pentru fruntași. Așa că va continua suprimarea libertăților utilizând o retorică pro-europeană falsă și urmărind compromiterea definitivă a UE în Moldova.

De ce UE trebuie să se desolidarizeze tranșant de PD?

Suprimarea libertăților și instituirea unui regim dictatorial la Chișinău a început: după numeroase încercări ale guvernării de a controla ONG-urile și de a le bloca finanțarea din exterior, mai nou a apărut o inițiativă care prevede amendarea Codului fiscal prin instituirea gradelor militare pentru funcționarii publici care exercită atribuții în Serviciul Fiscal de Stat. Aceasta vine la pachet cu atribuirea competențelor de constatare și urmărire penală. O altă noutate marca „justiția moldovenească” este „însărcinarea” Consiliul Coordonator al Audiovizualului cu prerogativa de a acredita presa la ședințele de judecată. Asta în condițiile în care autoritatea audiovizuală nu are nici o atribuție legală în acest sens. Pur și simplu așa a hotărât vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc.

Pe fundalul acestor abuzuri, micile absurdități trec aproape neobservate. Bunăoară, președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, care a participat la invalidarea alegerilor din Chișinău, a fost denunțat de un cetățean că ar fi mers cu mașina de serviciu la cumpărături. Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat oficial instanței supreme să confirme sau să infirme dacă autoturismul cu care a fost surprins magistratul la cumpărături ar fi de serviciu. Curtea Supremă a refuzat să ofere un răspuns, invocând faptul că solicitarea de informații „nu conține semnătură digitală”, deci „este anonimă”, prin urmare „nu se examinează”.

Sursa: Deutsche Welle


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...