60plus a decis să facă un experiment: Cum un tânăr poate să trăiască o lună cu pensia unui bătrân din Moldova. Bugetul pentru o lună este 1527 de lei, pensia medie în Moldova. Cu acești bani, Cristina Păpușoi trebuia să se descurce timp de o lună: să plătească serviciile comunale și să trăiască 30 de zile.
Prima etapă era să facă toate calculele și să împartă banii. „În medie, pentru energie electrică plătesc cam 250 de lei, pentru apă și scară 150 de lei, iar pentru gaz vreo 50 de lei. Astfel, 527 de lei i-am pus deoparte pentru plata serviciilor comunale.
Restul – 1000 de lei i-am împărțit pentru o lună, ceea ce înseamnă că ar trebui să cheltuiesc pe zi 33 de lei. 33 de lei pentru toate: mâncare, produse de igienă şi distracţii. Înainte de experiment cheltuiam, în medie, cam 100 de lei pe zi, adică de trei ori mai mult. Pentru transport Cristina a propus să nu plătească nimic, asta ar însemna să facă minim șase km pe jos zilnic.
Săptămâna I
„Înainte de experiment, în casă aveam cele necesare. Dintre produse alimentare aveam cartofi, hrișcă, orez, carne, brânzeturi. Aveam și săpun, șampon, balsam, detergent. De aceea, prima săptămână a fost relativ ușoară. ”
#A gătit orez cu ciuperci și carne în prima zi.
#A doua zi a gătit cartofi. La birou, colegii i-au oferit o portocală.
#În cea de-a treia zi a cumpărat brânză și alune și a mâncat la serviciu. Pentru acestea am plătit 20 de lei. Iar acasă, am făcut o zeamă, din carnea din frigider.
#Pentru că nu a reușit să gătească, joi și vineri, a mâncat câte o plăcintă și o chiflă, cumpărate de la chioșcul de la colț și câte o cafea de zece lei. Astfel în aceste două zile a cheltuit 60 de lei.
#Sâmbătă a gătit acasă macaroane, iar la desert și-a luat și două prăjiturele.
#Duminică a mâncat pilaf. Iar spre seară și-a permis desert: o banană și o înghețată, dintre cele mai ieftine.
„După regimul pe care l-am avut în prima săptămână, am reușit să slăbesc două kilograme.”, a concluzionat Cristina.
Saptămâna a II-a
Cea de-a doua săptămână nu a fost la fel de ușoară. Proviziile din frigider s-au cam terminat. „Entuziasmul meu de a continua experimentul era tot mai mic. Îmi lipseau ieșirile în oraș cu prietenii, pe care nu puteam să mi le permit din cauza că nu aveam bani.”
#Luni și-a dat seama că a rămas fără detergent de rufe. În magazin a căutat cel mai ieftin detergent, pentru care am plătit 15 lei. Tot atunci a cumpărat și ouă.
#Marți a cumpărat jumătate de kg de piept de pui, pentru care a plătit 33 de lei. „Astfel în următoarele zile mi-am mai „diversificat” alimentația: omletă cu piept de pui, piept de pui copt cu hrișcă.”
#Miercuri a ajuns la piață după roșii și castraveți. „M-am uitat la prețuri și am rugat vânzătorii să nu-mi pună mai mult de 1 kg, ca să-mi ajungă bani.”
#„Joi a venit în vizită mama. Astfel, timp de trei zile am avut mâncare gătită din produse de casă.”
#Sâmbătă a ieșit în oraș cu câțiva prieteni, care au fost atât de amabili încât au plătit ei nota. Altfel, trebuia să plătească cam vreo 150 de lei.
#Duminică a fost din nou la piață. „Mi s-a făcut poftă de cireșe și caise. Am mai luat puțină brânză de oi și piept de pui. Am cheltuit 100 de lei – banii pe care i-am economisit vineri, sâmbătă și, respectiv, partea de bani pentru ziua de duminică.”
„Săptămâna aceasta am ajuns la piață după produse mai ieftine, dar nu am simțit o mare diferență de preț. Cam peste tot pe unde mergeam, mă uitam discret dacă oamenii au ceva de ronțăit. Am mers în vizite la prieteni, care mă invitau să mănânc la ei. ”, a fost concluzia Cristinei pentru a doua săptămână.
Săptămâna a III-a
În cea de treia săptămână era deja epuizată, în special fizic. Și în această săptămână a gătit acasă și a mers pe jos. Când îi era poftă să ciugulească ceva, găsea gustări în bolul de la birou. „Mă simțeam stânjenită că eu mănânc, de exemplu, câte 7 prăjituri, dar nu cumpăr nimic.”
În această săptămână i s-a terminat șamponul. L-a cumpărat pe cel mai ieftin, de 27 de lei. A decis să renunțe la balsam. „O altă surpriză – m-am pomenit fără săpun și fără sare în casă. Și, la drept vorbind, chiar nu mă așteptam ca sarea să se termine. Pentru săpun am plătit 32 de lei, iar sarea a costat 6 lei. ”
În această săptămână Cristina zice că i s-a făcut poftă de fastfood și de prăjituri. „De exemplu, într-una din zile am cumpărat un McPuișor pentru care am plătit 15 lei. Da, pare o neghiobie. Și probabil că nimeni nu ar da bani pe aşa ceva când are un buget limitat.” Dar a cumpărat și mere, pentru care a plătit 34 de lei. „În ziua aceea am mâncat numai mere.”
La mijlocul celei de-a treia săptămâni, Cristina a întâlnit o problemă de sănătate. „Mi s-au întins mușchii de la gambă. Totul s-a întâmplat de la mult efort fizic și alimentație săracă în vitamine. Am fost la urgență. Medicul mi-a zis că am făcut „mitoză la mușchii gambei stângi”. Am fost nevoită să iau medicamente, unguente și tifon elastic. Am plătit 400 de lei – bani pe care i-am împrumutat de la niște prieteni. După asta mi-am cumpărat produse alimentare bogate în vitamine, pentru care am plătit 60 de lei. ”
În zilele următoare nu a fost în stare să mai meargă pe jos. De aceea, a mers la serviciu cu microbuzul, pentru care a cheltuit în total 12 lei.
„Am rezistat cu chefir, plăcinte, chifle, orez și hrișcă până la începutul celei de-a patra săptămâni și am renunţat la experiment.”
„După această săptămână, am încetat experimentul pentru că m-am simțit epuizată atât moral, cât și fizic. Am fost nevoită să împrumut bani pentru a-mi cumpăra anumite medicamente și pentru a-mi face procedurile de îngrijire.”, concluzionează Cristina în urma celei de a treia săptămâni.
Concluziile finale în urma experimentului au fost așteptate. „În perioada experimentului, am avut o alimentație săracă și lipsită de diversitate. Aproape mereu eram tentată să cumpăr câte ceva, dar îmi permiteam doar produse ieftine gen: chifle, plăcinte prăjite în ulei sau covrigi, care să-mi potolească foamea. Mă simțeam obosită aproape tot timpul. A fost o ruptură de la un mod de viață echilibrat, la unul lipsit de unele produse alimentare sănătoase. Cel mai complicat mi-a fost din punct de vedere emoțional. Uneori, când intram în magazin voiam să-mi cumpăr înghețata preferată sau bomboane, însă îmi permiteam doar să mă uit la aceste dulciuri. Limitele mele se încadrau în 33 de lei, iar asta mă frustra. Altădată m-am prins la gândul că-mi era milă de mine.”, încheie Cristina.
Mai multe despre experiment puteți afla pe 60plus.
