Opinia lui Sergiu Gurduza, cel care a avut o poziție separată față de declararea nulă a alegerilor
Membrul Comisie Electorale Centrale (CEC), Sergiu Gurduza, nu a votat pentru declararea nulă a alegerilor și susține că instituția electorală urma să dispună organizarea alegerilor repetate în capitală. Sergiu Gurduza a scris și o opinie separată la Hotărârea CEC din 29 iunie, prin intermediul căreia își exprimă dezacordul față de declararea nulă a alegerilor.
În procesul de analiză a modului de executare/aplicare a actelor judecătorești în speță, Gurduza susține că se observă diferența între considerentele care susțin dispozitivul hotărârii din 19 iunie, semnate de Rodica Berdilo, și partea fără caracter obligatoriu, aspecte ce cuprind constatări, opinii și care nu sunt în strică corelație cu dispozitivul.
În opinia lui Gurduza, CEC trebuia de urgență să solicite primei instanțe explicarea modului de executare, fără a aștepta decizia instanțelor de judecată superioare. Astfel, Gurduza precizează că mai mulți membri CEC au avut neclarități în privința unor aspecte neelucidate din hotărârile judecătorești:
– din ce cauză și pentru ce motive legale a fost invalidat turul I?
– urmează a fi aplicată votarea repetată atât în turul I și II sau doar a unui singur tur?
– au fost sau nu excluși din buletinele de vot de către instanță candidații Andrei Năstase și Ion Ceban?
– CEC urmează să execute doar dispozitivul hotărârii judecătorești sau și concluziile/ constatările instanței?
„Nu există nici o prevedere în Codul Electoral sau în alte legi care să prevadă că în cazul în care un tur sau ambele tururi ale alegerilor locale au fost invalidate de instanța de judecată, nu se efectuează votarea repetată”, se menționează în opinia separată.
Gurduza a propus pe 29 iunie, atunci când au fost declarate nule alegerile, ca CEC să solicitate instanței explicații cu privire la aspectele precizate mai sus, propunerea însă a fost susținută doar de încă un membru al Comisiei, Vladimir Șarban.
„Exercițiul electoral de alegere a primarului presupune că dacă primarul nu a fost ales din cauza invalidării unui tur sau ambelor tururi, atunci primarul va fi ales prin mecanismul legal al votării repetate”, precizează Gurduza, care a mai adăugat că în jurisprudența și practica electorală există deja precedente similare când urmare a hotărârilor instanțelor de judecată au fost declarate nule alegerile primarului, iar Comisia a dispus efectuarea votării repetate.
Membrul CEC subliniază că în aceste condiții se ajunge în situația absurdă când jumătate din termenul mandatului primarului este exercitat de primari interimari, care nu au fost aleși de locuitorii municipiului Chișinău.
„Consider că finalizarea în plin exercițiu electoral a procedurilor de alegere a primarului unei localități, reprezintă o subminare a încrederii cetățenilor în instituțiile statului, în particular în organele electorale, precum și plasarea in abstracto a dreptului de vot, dreptului de a fi ales și a dreptului de a participa la administrarea treburilor publice, ceea ce distorsionează conceptul statului de drept”, conchide Gurduza.
La 29 iunie, pe fundalul protestelor, CEC a declarat nule alegerile locale noi. Prin hotărârea respectivă a fost pus punct procesului electoral local, respectiv primarul mun. Chișinău ar urma să fie ales în mod ordinar, în 2019.
Andrei Năstase a fost ales primar al capitalei la 3 iunie cu peste 52% din voturi și cu un avantaj de 12 643 de voturi față de candidatul PSRM, Ion Ceban. În următoarele trei săptămâni, pe rând, Judecătoria Chișinău, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție au invalidat alegerile pe motiv că, atât Andrei Năstase, cât și Ion Ceban, au făcut agitație la 3 iunie care a influențat zeci de mii de votanți.
Foto: Facebook/ Asociatia ADEPT
