Cine și de ce atacă romii din Ucraina

În ultimele două luni în Ucraina au avut loc șase atacuri împotriva romilor. Toate aceste atacuri au fost comise de reprezentanții unei organizații ultranaționaliste de dreapta. Pe 24 iunie la periferia orașului Lvov a murit un rom de 23 de ani, iar încă trei persoane au fost înjunghiate, inclusiv un băiat de 10 ani. Acest fapt i-a speriat pe mulți, iar Consiliul Europei a cerut autorităților ucrainene o„anchetă completă și neîntârziată”.

Hromadske scrie cine atacă romii din Ucraina și ce consecințe pot fi.

Când și unde atacau?

În doar două luni, localitățile romilor din Ucraina au fost atacate de șase ori.

Pe 20 aprilie, la Kiev, pe teritoriul Parcului „Lîsaya Gora”, reprezentanții organizației de extremă dreaptă C14 au devastat tabără romilor, care trăiau acolo din iarna anului 2018. În februarie și aprilie reprezentanții administrației de la Kiev și a Poliției Naționale au vizitat tabăra și au încercat să-i convingă pe romi să părăsească acest loc, uneori chiar amenințându-i. Pe 21 aprilie unul dintre membrii C14 a informat pe Facebook că romii au părăsit tabăra, iar corturile lor și lucrurile au fost arse.

O săptămână mai târziu reprezentanții asociației de extremă dreaptă „Nemezida” au incendiat casele în satul de vile „Rusanovski Sad” din Kiev, în care se adăposteau romii. Pe pagina asociației era scris: „Aderăm la flashmobul organizat de C14 pentru lupta cu paraziții țigani din orașul Kiev… Am dat foc la mai multe case ale romilor. De asemenea, în timpul operațiunii am fost nevoiți să-l „servim” pe unul dintre țigani cu spray lacrimogen”.

Pe 9 mai a fost incendiată tabără de romi în satul Rudnoe din regiunea Lvov, iar două persoane au fost rănite. Pe 22 mai a fost atacată tabăra de romi din regiunea Ternopol, atunci când un grup de bărbați mascați au devastat corturile țiganilor și le-au incendiat. Pe 7 iunie reprezentanții organizației „Naționalnie drujinî”, în colaborare cu poliția au dispersat o tabără de romi în Parcul Național Goloseevsk de la Kiev. După ce romii au părăsit tabăra, casele lor au fost arse.

Iar pe 23 iunie tabără de romi de la Lvov a fost dispersată de membrii organizației de extremă dreapta „Trezvaia i zlaia molodeji”. În urma atacului a murit David Pap, un rom de 24 de ani, iar încă trei persoane au fost rănite.

Cine atacă?

Toate cele șase atacuri împotriva romilor din ultimele două luni au un singur lucru în comun – autorii lor sunt reprezentanți ai organizațiilor de extremă dreaptă.

C14 există din 2009 și inițial activa ca aripa tânără a partidului „Svoboda”, care se poziționează ca un partid naționalist. Cu toate acestea, după revoluția din 2014 din Ucraina, C14 și-a început activitatea de sine stătătoare.

Membrii C14 au participat în războiul de la Donbas în componența diferitor formațiuni de voluntari de partea militarilor ucraineni. În 2015 doi participanți C14, Andrei Medvedko și Denis Polisciuk, au fost reținuți pentru suspiciune de ucidere a scriitorului și jurnalistului Olesi Buzin. Ancheta pe acest caz continuă până în prezent.

În ianuarie 2018 membrii C14 au participat la conflictul din jurul capelei Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei din apropierea bisericii Desiatinaya țercovi din centrul Kievului.

De asemenea, această organizație a perturbat activitatea comunității LGBT și a reprezentanților mișcări de stânga, de exemplu, din timpul acțiunii de la Kiev în memoria activistei Anastasia Baburova și a avocatului Stanislav Markelov, uciși de către neonaziștii ruși.

Despre organizația „Nemezida”, care a atacat casa romilor din „Rusanovsky sadî” (una dintre zonele metropolitane) de la Kiev, se cunoaște puțin. Un telegram channel al lor a apărut pe 9 martie 2018. Membrii „Nemezida” se declară naționaliști ucraineni și spun că sarcina lor este „la momentul potrivit să unească toate forțele de dreapta din Ucraina pentru a lupta cu un singur dușman”. Sub „dușmani” se înțeleg simpatizanții forțelor de stânga și ideilor comuniste, liberalii, feministele și reprezentanții comunității LGBT.

Membrii „Nemezida” au atacat participantele la „Marșul pentru drepturile femeilor”, care a avut loc la Kiev pe 8 martie. După încheierea marșului ei au stropit mai multe participante cu soluție verde și le-au rupt pancartele. Judecând după mesajele lor, membrii „Nemezida” au încercat și să zădărnicească dezbaterile despre pericolele mișcării de extremă dreaptă din Ucraina, organizate în timpul festivalul de film documentar „Docudays”.

Organizația „Trezvaia i zlaia molodeji”, care a atacat o tabără de romi de la Lvov, până pe data de 23 iunie, în general, nu apăruse în mass-media. Este cunoscut faptul că ei au avut propriul canal pe YouTube (blocat în prezent), care se numea „Lemberg Jugend” (în traducere din germană „tinerii din Lvov”, probabil, un calc de pe „Hitler Jugend”, organizație nazistă de tineret din Germania). Canalul de telegram al acestei organizații a apărut pe 20 aprilie a acestui an. Pe acesta au fost publicate, de exemplu, citate din Adolf Hitler.

După cum scrie ediția ZAXID.NET din Lvov, pe canalul „Trezvaia i zlaia molodeji” de pe YouTube, au fost postate două videoclipuri: în unul niște adolescenți îi urmăresc pe câțiva romi, iar în altul este atacat un grup de tineri, care sunt în căutare de droguri. În aceste clipuri au fost utilizate simbolurile organizației de extremă dreaptă „Misanthropic Division” (automate Kalașnikov și un logo cu inscripția Misanthropic Division).

„Misanthropic Division” este o organizație internațională neonazistă, fondată în 2013. Unul dintre liderii mișcării din Ucraina, neonazistul Roman Jeleznov, a venit în Ucraina din Rusia în 2014, a luptat în estul Ucrainei în cadrul regimentului „Azov”. În Rusia, Jeleznov făcea parte din gruparea BORN (Organizația de Luptă a Naționaliștilor Ruși), membrii căreia au fost acuzați de mai multe crime, de exemplu, de omorârea Anastasiei Baburova și a lui Stanislav Markelov. În Ucraina, membrii acestei organizații și-au asumat responsabilitatea pentru uciderea comandantului separatiștilor din Donețk Arsen Pavlov (Motorola).

Cum sunt investigate atacurile?

Cu excepția ultimului atac din 24 iunie din regiunea Lvov, poliția a intentat cu întârziere dosarele pentru atacuri.

După atacul membrilor C14 asupra taberei din Parcul Lîsaya Gora, poliția a intentat dosare penale în baza a două articole: art. 296 — „huliganism” și art. 161 — „Încălcarea egalității în drepturi a cetățenilor în funcție de rasă, naționalitate sau religie”. Membrii C14, care au participat la atac, au fost citați de poliție pentru audieri, dar totul s-a limitat cu aceasta.

Pe 11 mai, după adresarea ombudsmanului ucrainean Ludmila Denisova, poliția a pornit un dosar pentru „huliganism” în cauza atacului asupra romilor de pe 9 mai din satul Rudnîy. Pe 22 mai au fost reținuți 12 participanți ai atacului asupra taberei romilor din regiunea Ternopil. O parte din cei reținuți erau minori. După devastarea taberei romilor din 22 iunie de la Lvov, poliția a reținut șapte tineri de 16-17 ani, precum și pe organizatorul acestui atac în vârstă de 20 de ani.

Forțele de ordine au intentat dosare penale în baza articolelor:

— art. 115 (omor intenționat, săvârșit în urma unei înțelegeri prealabile de către un grup de persoane);

— art. 161 (acțiuni intenționate, îndreptate spre instigarea la ură naţională, rasială, soldată cu urmări grave);

— art. 296 (huliganism, săvârșit cu aplicarea de obiecte, special concepute și pregătite pentru vătămări corporale);

— art. 304 (atragerea minorilor în activități criminale).

În seara zilei de 26 iunie a devenit cunoscut faptul că instanța a arestat pentru două luni șase atacatori asupra taberei romilor.

În ceea ce privește atacurile asupra romilor din Goloseevsky Parc și din Rusanovsky sadî, nu se cunoaște, dacă a fost reținut cineva. Poliția n-a răspuns la cererea Hromadske.

Cum a reacționat lumea și Ucraina?

În privința uciderii tânărului rom din regiunea Lvov s-au pronunțat organizațiile neguvernamentale internaționale și Consiliul Europei și Ambasada SUA în Ucraina.

Apărătorii drepturilor omului de la Human rights watch au publicat un text cu îndemnul de a „opri impunitatea crimelor pe motive de ură”. În el se menționează pasivitatea autoritățile ucrainene, care investighează fără tragere de inimă astfel de atacuri și nici măcar nu întotdeauna deschid dosare penale pe numele atacanților.

Reprezentanții Ambasadei SUA au scris în Twitter că sunt „șocați” de ceea ce s-a întâmplat și au cerut autorităților ucrainene să efectueze rapid și eficient investigațiile de rigoare.

Comisarul European pentru Drepturile Omului, Dunya Mijatović, și-a exprimat condoleanțele rudelor tânărului ucis. Pe Twitter ea a promis să ia cât mai curând legătura cu reprezentanții autoritățile ucrainene, pentru a controla modul în care se realizează investigarea omorului. 

Uciderea și atacurile asupra romilor au fost condamnate și de reprezentanții Bisericii greco-catolice din Ucraina și a Conferinței episcopilor romano-catolici din Ucraina.

Ministerul culturii al Ucrainei a îndemnat pe ministrul de interne Arsen Avakov personal să controleze ancheta privind uciderea romilor în Lvov. Însuși Avakov a declarat că atacul a fost „inspirat din Rusia”. Despre „urma rusească” a spus și șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei Vasili Grițak.

La ce pot duce aceste atacuri?

Apărătorii drepturilor omului înregistrează de la începutul lui 2018 întețirea atacurilor, legate de organizațiile de extremă dreaptă.

„În ultimele șase luni am înregistrat mai mult de 30 de atacuri împotriva activiștilor care luptă pentru drepturile femeilor, reprezentanților mișcării LGBT, scriitorilor, poeților, țiganilor. Și astfel de infracțiuni devin din ce în ce mai violente”, a declarat reprezentanta organizației Amnesty International Ucraina Maria Gureva.

În opinia apărătorului drepturilor omului Maxim Butkevici, uciderea romilor la Lvov este o lovitură de imagine serioasă pentru Ucraina. Mai ales având în vedere faptul că acest atac este deja al șaselea din ultimele două luni. Cu toate acestea, el se arată pesimist în ceea ce privește schimbarea radicală a poziției grupărilor de extremă dreaptă din Ucraina.

„Aceasta este o lovitură de imagine pentru Ucraina și o lovitură serioasă, mai ales, având în vedere amplificarea valului de violențe împotriva romilor din ultimele luni. Acest caz (uciderea romilor la Lvov) nu pare a fi „un incident izolat”. Nu suntem siguri, că cei din extrema dreaptă vor fi „pedepsiți”. Pot fi dojeniți, dar eu nu sunt sigur că această tragedie schimbă atitudinea organelor de stat față de prioritatea drepturilor omului”, a spus pentru Hromadske Butkevici.

Președintele Ucrainei Piotr Poroșenko nu a reacționat public la atacurile împotriva taberelor romilor în Ucraina.

Sursa: Iuliana Skibițkaya, Igor Burdiga / Hromadske