Organizațiile care au semnat apelul au constatat că documentarea torturii și altor tratamente inumane nu este întotdeauna efectuată eficient, prin urmare investigarea acestora și tragerea la răspundere a vinovaților se face mai dificil. Asociația Promo-Lex dar și alte ONG-uri au amintit că „Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) a recomandat transferarea serviciului medical din centrele de detenție în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Cu toate acestea, noul Plan Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului nu prevede măsuri pentru asigurarea independenței personalului medical din locurile de detenție.”
Potrivit Promo-Lex, capacitățile procurorilor responsabili pentru investigarea cauzelor de tortură, tratamente inumane sau degradante trebuie să fie îmbunătățite. De asemenea în apel se menționează că procurorii urmează să îmbunătățească calitatea investigațiilor în orice caz de tortură sau rele tratamente, iar capacitățile instituțiilor care investighează aceste cazuri trebuie să fie consolidate.
„Condițiile de detenție din Penitenciarul nr. 13 nu corespunde standardelor minime de prevenire și combatere a torturii, tratamentelor inumane sau degradante. Acesta este supraaglomerat, condițiile de igienă sunt inacceptabile, iar hrana este insuficientă și de o calitate proastă. Un nou penitenciar care să substituie Penitenciarul nr. 13 urma să fie construit, însă lucrările de construcție a acestuia nici nu au început. Penitenciarele din Moldova sunt suprapopulate, din cauza aplicării excesive a arestării preventive. Autoritățile Republicii Moldova au fost atenționate de mai multe ori asupra faptului că nu aplică alte forme alternative de prevenție, în situația condițiilor proaste de detenție. Calitatea hranei este determinată în principal de alocarea resurselor insuficiente pentru alimentarea deținuților” se mai arată în comunicatul publicat de Promo-Lex.
Având în vedere cele sus-menționate, organizațiile semnatare au solicitat:
1)Executarea în mod eficient a tuturor măsurilor privind combaterea torturii, tratamentelor inumane sau degradante din Planul Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului;
2)Îndeplinirea tuturor recomandărilor și angajamentelor internaționale asumate pentru a preveni tortura și a susține victimele torturii;
3)Consolidarea independenței și capacităților procurorilor responsabili de investigarea cauzelor de tortură, tratamente inumane sau degradante;
4)Fortificarea capacităților de documentare a cauzelor de tortură, tratamente inumane sau degradante și investigarea eficientă a acestora;
5)Transferarea serviciului medical din centrele de detenție din subordinea MAI în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale;
6)Transferarea controlului asupra izolatoarelor de detenție provizorie din subordinea MAI în subordinea Ministerului Justiției;
7)Asigurarea condițiilor pentru reabilitarea comprehensivă a tuturor victimelor supuse torturii, tratamentelor inumane sau degradante;
8)Urgentarea construirii unui nou penitenciar în municipiul Chișinău. Între timp, supraaglomerarea Penitenciarului nr. 13 urmează a fi exclusă, iar alimentarea deținuților din acest penitenciar urmează a fi îmbunătățită;
9)Consolidarea independenței și capacităților Consiliului pentru Prevenirea Torturii în calitate de Mecanism Național de Prevenire a Torturii.
La 26 iunie este marcată Ziua Internațională a ONU pentru Susținerea Victimelor Torturii. Conform tratatelor internaționale la care este parte, Republica Moldova este obligată să creeze mecanisme eficiente de prevenire și eradicare a torturii. Până la 31 decembrie 2017, CtEDO a constatat 125 de violări ale art. 3 CEDO de către Republica Moldova.
