Responsabilizarea autorităţilor: 100 de solicitări vs. 40 de răspunsuri

La 3 mai, de Ziua Internaţională a Libertăţii Presei, ZdG a lansat o campanie de responsabilizare a instituţiilor publice. 100 de solicitări au fost expediate în acest sens instituţiilor publice plătite din taxele şi impozitele cetăţenilor R. Moldova, care fac tot mai dificil accesul instituţiilor de presă la informaţie.

Accesul la informaţie pentru instituţiile de presă independente din R. Moldova devine, de la o zi la alta, tot mai dificil. Cele mai multe dintre instituţiile publice le cer jurnaliştilor solicitări oficiale de informaţii chiar şi pentru simple precizări cu referire la date care ar trebui să fie publice pe paginile web ale autorităţilor sau care ar putea fi oferite imediat prin telefon sau e-mail. Multe dintre instituţiile subvenţionate de la bugetul de stat nu-şi fac publice nici chiar rapoartele de activitate, nici cele financiare şi nu prezintă date despre bugetele instituţiilor.

În condiţiile accesului tot mai restricţionat la informaţie, ZdG a lansat o campanie de responsabilizare a instituţiilor publice.

„Când şi unde sunt publicate rapoartele privind activitatea instituţiei pentru anul 2017, inclusiv cele financiare? Cum explicaţi ignoranţa cu care reprezentanţii instituţiei tratează apelurile telefonice ale jurnaliştilor, făcute în timpul orelor de muncă? Care e numărul de telefon disponibil pentru reprezentanţii mass-media? Din ce cauză responsabilii de comunicare evită să confirme recepţionarea solicitărilor de informaţie în format electronic, făcute de jurnalişti?”, sunt câteva dintre întrebările adresate întreprinderilor de stat, autorităţilor publice locale, organelor de drept, ministerelor, Parlamentului şi Guvernului, în total 100 la număr, dintre care am primit răspunsuri doar de la 40 de entităţi.

În acelaşi timp, expedierea solicitărilor de informaţii nu constituie o garanţie a faptului că instituţiile de stat vor răspunde complet şi în timp util. În multe cazuri, răspunsurile sunt superficiale şi expediate cu întârziere, adică după limita de 15 zile lucrătoare, prevedere legală privind accesul la informaţii. Deseori, autorităţile publice nu răspund deloc la solicitările de informaţii remise, ceea ce îi împiedică pe jurnalişti să-şi facă responsabil meseria.

Toate instituţiile care ne-au expediat răspunsuri la solicitările noastre declarau că nu dispun de fapte de ignorare a apelurilor telefonice ale jurnaliştilor de către reprezentanţii lor. Mai mult, autorităţile menţionau că „încurajăm prezentarea probelor pertinente la adresa instituţiilor ce reflectă încălcarea normelor de drept de către reprezentanţii autorităţilor publice pentru luarea măsurilor de rigoare”. Majoritatea reprezentaţilor au accentuat că sunt dispuşi să conlucreze cât mai eficient cu reprezentanţii mass-media. De exemplu, Curtea Constituţională enunţa în răspunsul expediat că „stă de aceeaşi parte a baricadei împreună cu presa, atunci când trage la răspundere sau când corectează derivele guvernării”.

Deşi ZdG a expediat aceleaşi întrebări Parlamentului, instituţiilor locale şi ministerelor, doar două din cele nouă ministere au dat curs întrebărilor redacţiei, iar 60 de instituţii nu au venit cu un răspuns nici după 15 zile lucrătoare, aşa cum prevede legea. Totodată, ZdG nu poartă răspundere pentru adresele electronice destinate uzului public de pe site-urile oficiale ale autorităţilor care sunt nefuncţionabile.

ZdG a mai realizat o acţiune similară şi la 3 mai 2017, când a pregătit şi a trimis 119 scrisori autorităţilor publice centrale şi întreprinderilor de stat, prin care a cerut să nu se mai facă abuz de solicitări de informaţii în scris, pe foi cu ştampilă şi antet, atunci când pot fi oferite cu uşurinţă răspunsuri în dialog direct, la telefon sau prin e-mail.

Deşi am trimis cele 119 scrisori la începutul lunii mai, până la 2 august, am primit răspunsuri de la mai puţin de 50 de instituţii, în condiţiile în care Legea privind accesul la informaţie prevede că „informaţiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziţia solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informaţie”.

Potrivit legislaţiei, în cazul nerespectării dreptului la informaţie, persoanele fizice riscă o amendă de la 9 la 15 unităţi convenţionale, iar persoanele cu funcţii de răspundere – de la 18 la 30 unităţi, o unitate fiind egală cu 50 de lei.

Ziarul de Gardă promite cititorilor săi să insiste în continuare asupra accesului la informaţii de interes public, chiar dacă vom fi nevoiţi să scriem, ca şi până acum, sute de solicitări de informaţii către instituţiile statului.