După 2009, PLDM-PDM-PL au mai guvernat împreună Republica Moldova – o încrengătură politică pretins pro-europeană care a generat probleme grave în ceea ce priveşte funcţionarea instituţiilor statului: nivelul corupţiei a crescut, justiţia a fost suprimată, sistemul bancar a fost jefuit, iar operaţiunile de export-import au intrat pe mâna unor clanuri politico-oligarhice. În consecinţă, nivelul sărăciei a crescut, iar din cauza proastei guvernări riscă să fie compromis cursul pro-european de dezvoltare al statului. „Crearea noului nou guvern fără schimbarea fundamentală a relaţiilor în structurile puterii nu va soluţiona nici o problemă strategică în societate", susţine analistul politic Oazu Nantoi. „Aceşti actori politici care promit să ne facă fericiţi cu noua coaliţie sunt bine cunoscuţi de societatea moldovenească şi ar fi greu să ne aşteptăm că ei brusc vor deveni mai buni, mai inocenţi, mai oneşti", a adăugat el.

Netransparenţă

Deocamdată nu se cunosc toate informaţiile despre noua structură guvernamentală de la Chişinău şi nici direcţiile principale ale programului de guvernare. Nu se ştie cu siguranţă nici măcar cine va fi desemnat să formeze noul cabinet de miniştri. Se ştie doar că liderii PLDM, PDM şi PL, au convenit ca funcţia de premier să-i revină Partidului Liberal-Democrat, iar cea de preşedinte al Parlamentului – Partidului Democrat din Moldova. Oficial, funcţia de viitor şef al statului nu a fost partajată politic, dar s-a convenit ca viitorul preşedinte al Republicii Moldova să fie înaintat de PL, dar să fie consultat cu ceilalţi parteneri de coaliţiei. „Este un acord politic bun, echilibrat, care urmează să asigure o majoritate parlamentară stabilă pentru Republica Moldova şi care urmează să învestească, în timpul cel mai apropiat, noul guvern", a apreciat preşedintele PLDM Vlad Filat.

La rândul său, liderul PL Mihai Ghimpu a spus că înfiinţarea AIE-3 înseamnă un semnal bun şi pentru cetăţenii care susţin acest curs, şi pentru prietenii externi ai Moldovei, dar şi pentru cele trei partide care trebuie să ducă la bun sfârşit ceea ce şi-au asumat împreună în 2009″.

Maia Sandu, premier?

Miercuri, 22 iulie, liderii celor trei partide s-au întâlnit pentru a discuta despre componenţa nominală a noului cabinet de miniştri. Potrivit unor informaţii apărute în presa de la Chişinău, ministrul în exerciţiu al Educaţiei, Maia Sandu, care a reclamat în repetate rânduri starea de captivitate a statului şi a blamat corupţia la nivel înalt, nu va mai face parte din guvern. Alte surse de informare susţin, însă, că Maia Sandu nu apare în lista prealabilă a viitorului cabinet de miniştri deoarece i-ar fi fost rezervată funcţia de prim-ministru, informaţie confirmată ulterior oficial de liderii politici.

Partajarea funcţiilor guvernamentale

Conform documentului de coaliţie parafat de liderii PLDM-PDM-PL, partajarea ministerelor arată în felul următor: exponenţii PLDM vor conduce Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei şi Ministerul Tineretului.

PDM: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Culturii, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi Ministerul Economiei.

PL: Ministerul Mediului, Ministerul Apărării, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Transporturilor. Tot PL-ului i-a revenit funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului (ocupată în prezent de un comunist), cea de vicepremier, de şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi conducerea mai multor agenţii guvernamentale.

Candidatul la funcţia de vicepremier pentru Reintegrare (care va gestiona dosarul transnistrean) va fi stabilit prin consens cu partenerii de dezvoltare.

„Grupul Leancă", ignorat

Nu se ştie, însă, deocamdată dacă vor vota sau nu noul guvern AIE-3 cei trei deputaţi desprinşi de PLDM: Iurie Leancă, Eugen Carpov şi Nicolae Juravschi. Potrivit liderului Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă, „crearea acestei noi alianţe s-a petrecut într-un mod total netransparent, departe de ochii societăţii şi departe de interesele oamenilor". (...) „Dacă cineva îşi imaginează că o să ne păcălească să votăm în numele interesului european, se înşeală – interesul european este să dispară hoţii din politică, cei care abuzează de instituţii şi sunt obsedaţi de funcţii", a reacţionat Leancă.

Actualul preşedinte al Parlamentului, exponentul PDM Andrian Candu, a declarat că „prioritatea noului Guvern va fi reluarea discuţiilor cu FMI, iar noua majoritate parlamentară îşi propune să sprijine continuarea implementării agendei de reforme, în special în justiţie, sectorul bancar, lupta cu corupţia şi consolidarea instituţiilor democratice".

Corupţia şi interesele de grup împing Moldova spre faliment

Pe de altă parte, reprezentantul Băncii Mondiale în Moldova, Alex Kremer, a reiterat că BM va dezgheţa finanţarea pentru Moldova doar după ce autorităţile vor lichida cele trei bănci prin intermediul cărora a fost jefuit un miliard de dolari din sistemul bancar al ţării. Reprezentantul Băncii Mondiale a spus că instituţia a cerut încă acum un an lichidarea celor trei bănci cu probleme, însă Chişinăul a ignorat recomandarea. Mai mult, liderii PLDM şi PDM şi-au anunţat intenţia de a naţionaliza una din aceste bănci – „Banca de Economii": „Nu are sens şi n-ar fi responsabil faţă de acţionarii noştri să oferim suport bugetar până când nu ne asigurăm că aceşti bani nu vor fi pierduţi prin sectorul bancar al Moldovei. Dacă aceste bănci, în mod special "Banca de Economii" va continua să activeze, există un risc major de a genera pierderi ulterioare la buget. Aceste pierderi ar putea veni ca o continuare a fraudelor care au avut loc în trecut", a argumentat Alex Kremer.

Potrivit Raportului Competitivităţii Globale 2014-2015, lansat recent de World Economic Forum, Moldova se clasează pe ultimele poziţii în lume la capitolul independenţa justiţiei, corupţie şi calitatea drumurilor.