Curtea Constituţională s-a pronunţat astăzi asupra constituţionalităţii unor norme conţinute de Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
Se sesizarea a a fost depusă de deputații Partidului Liberal care susțin că includerea limbii ruse în cerințele prevăzute de cele cinci legi contestate ar încălca dreptul la egalitate al tuturor cetățenilor în fața legii, așa cum etnia rusă ar constitui doar 4% din populația Republicii Moldova (conform datelor ultimului recensământ publicat), iar în acest fel obligativitatea utilizării limbii ruse instituie un tratament diferențiat pentru vorbirea celorlalte limbi minoritare.
Asttfel, Curtea a analizat mai întâi Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Curtea a notat că însăși denumirea Legii reflectă o realitate depășită (desuetă). Denumirea de „Republică Sovietică Socialistă Moldovenească” nu mai există din 23 mai 1991, când numele statului nostru s-a modificat în Republica Moldova.
Judecătorii au subliniat că efectele declarării desuetudinii unei legi echivalează cu abrogarea acesteia. În consecință, ea a declarat inadmisibil capătul de sesizare referitor la această Lege.
În continuare, Curtea a trebuit să verifice incidența articolului 13 din Constituție. Potrivit judecătorilor, caracterul oficial al limbii române în Republica Moldova nu exclude traducerea actelor normative adoptate sau emise de către unele autorități centrale ale Republicii Moldova în alte limbi.
Din dispozițiile legale contestate în acest sens, Curtea nu a dedus cum ar fi afectat caracterul oficial al limbii române în Republica Moldova. Curtea a menționat că dacă ar accepta această critică a autorilor sesizării, ar comite o eroare logică formală.
Cu privire la incidența articolului 16 din Constituție, care garantează egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, Curtea a subliniat importanța respectării de către statul Republica Moldova a prevederilor convențiilor internaționale privind protecția minorităților naționale.
În final, CCM a admis parțial sesizarea depusă de către deputații în Parlament Mihai Ghimpu, Lilian Carp, Petru Cosoi, Valerian Bejan, Roman Boțan, Ion Apostol, Ion Casian, Alina Zotea-Durnea și Ștefan Vlas. Aceasta a declarat neconstituționale articolul 4 alin. (2) din Codul jurisdicţiei constituţionale, adoptat prin Legea nr. 502 din 16 iunie 1995, și articolul 31 alin. (2) din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională.
De asemenea, a constatat desuetudineaLegii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti și a declarat inadmisibile celelalte capete ale sesizării.
